|
Acasa » REFERATE » DORINTA REFERAT
DORINTA REFERAT
Referat "Dorinta"de Mihai Eminescu
Poezia "Dorinta"a aparut in revista"Convorbiri literare" la 1 septembrie, 1876. Prin descrirea mediului, tonalitatea exprimarii sentimentor, poezia apartine primei perioade de creatie, primei etape a liricii erotice.
Eminescu a fost şi ramane cea mai copleşitoare marturie despre forma inegalabilă pe care o poate atinge geniul creator romanesc,atunci cand se alimentează din adancimile fertile şi insondabile ale unui fond autentic,afirma Şt.Augustin Doinaş.
Poezia respecta momentele semnificative, specifice poeziilor erotice apartinand perioadei de tinerete. Sentimentul dominant este dorinta, materializata numai pe planul aspiratiei, al ipoteticului.
Verbele la viitor "sedea-vei", "or sa-ti cada" sugereaza faptul ca iubirea nu este o implinire ci o ravnire spre implinire.
In primele versuri ne este prezentat tabloul unde urmeaza sa se petreaca idila, natura si este insotit de chemarea iubitei in mijlocul naturii:
Vin-o-n codru la izvorul,/ Care tremura pe prund,/Unde prispa cea de brazde/Crengi plecate o ascund.Si în bratele-mi întinse/Sa alergi, pe piept sa-mi cazi,/Sa-ti desprind din crestet valul,/Sa-l ridic de pe obraz.
Verbul imperativ"vin-o",exprima intensitatea dorintei cu cre este asteptata iubita.Cadrul natural este alcatuit numai din trei elemente, dar sugestive: izvorul care tremura pe prund, "personificare", prispa cea de brazde, "metafora", crengi plecate, "metonimie".
In continuare poetul exprima asteptarea infrigurata a iubitei, intalnirea si jocul erotic:
Pe genunchii mei sedea-vei,/Vom fi singuri-singurei,/Iar în par înfiorate/Or sa-ti cada flori de tei/Fruntea alba cu parul galben/Pe-al meu brat încet s-o culci,/Lasând prada gurii mele/Ale tale buze dulci….
In urmatoarele strofe se remarca o succesiune de verbe la viitor si la conjunctiv prin care jocul erotic este proiectat in planul posibilului, al implinirii.
Deasemeni prin aceste verbe se reconstituie un ritual al intimitatii.In strofa urmatoare este descrisa cufundarea intr-o stare de reverie, de vis:
Vom visa un vis ferice,/ Ingana-ne-vor c-un cânt./Singuratece izvoare,/Blânda batere de vânt.
Se remarca in aceasta strofa legatura stransa dintre sentimentul iubirii si participarea naturii.
Eminescu foloseste epitete putine, dar sugestive"blanda batere de vant", "vis ferice", "singuratice izvoare" epitete tipic eminesciene.
Ultima strofa cuprinde desprinderea de realitate, cand eul poetic traieste sentimentul implinirii prin iubire. Si în aceasta strofa este prezenta comuniunea dintre starea sufleteasca a poetului si natura:
Adormind de armonia/ Codrului batut de gânduri,/Flori de tei deasupra noastra/ Or sa cada rânduri-rânduri.
Locuţiunea adverbiala,"rânduri-rânduri"accentuează ideea stării de fericire,stare pe care poetul vrea sa o pastreze veşnic,în mijlocul frumuseţii naturii.Albul florilor de tei asociat cu parfumul acestora,într-o cădere continuă,simbolizează coborarea lina în somnul veşnic al naturii,în care indragostiţii vor fi adormiţi pentru eternitate sub omatul înmiresmat al florilor de tei,care îi va acoperi încetul cu încetul.
Muzicalitatea dulce a versului eminescian contribuie la realizarea armoniei tabloului,la atmosfera luminoasă şi senină care învăluie cuplul îndrăgostiţilor.Măsura de 7-8 silabe,rima pereche în versuri percepute ca distihuri ample de 15 silabe sporesc farmecul inconfundabil al poeziei.Mijloacele stilistice echilibrat utilizate potenţează lirismul eminescian.
Lexicul poetic este alcatuit din cuvinte si expresii obisnuite. Exprimarea poetica se caracterizeaza prin naturalete si simplitate.
|
|
