|
Acasa » REFERATE » DRAGOS-VODA REFERAT
DRAGOS-VODA REFERAT
Referat "Dragos Voda"
Apartenenta operei la genul epic, specia literara legenda populara
Legenda este o naratiune populara, in proza sau in versuri, in care se da o explicatie imaginara unui fapt real, utilizand elemente miraculoase sau fantastice.
Legendele explica:
1. Felul in care au luat nastere cosmosul, astrele, Pamntul, plantele, animalele etc., ca rezultat al actiunii unor fapturi imaginare, supranaturale-legende mitologice;
2.Diferite întâmplari din istoria unui popor, la care au participat personaje reale sau imaginare - legende istorice.
Ca si basmul, legenda este o "creatie populara sau culta". Legenda populara circula oral si este consemnata în scris de culegatori de folclor, iar legenda culta este scrisa de un anumit autor [autor cunoscut], care prelucreaza motive din legendele populare.
Creatia populara în proza "Dragos-Voda" este o legenda istorica, dar si toponimica, deoarece da o explicatie imaginara unui fapt real: întemeierea si denumirea statului Moldova.
Fiind o specie a genului epic, în legenda se povesteste o întâmplare la care iau parte personaje.
Subiectul legendei:
Dragos-Voda, "un român destept si voinic din Maramures", caruia îi placea sa vâneze, a pornit într-o zi, împreuna cu haita sa de câini "prin niste codri mari" ca sa ucida "fiare salbatice". "Umbla cât umbla", pâna ce câinii "dibuira" un taur salbatic, cu o înfatisare ciudata. Au început sa alerge dupa "fiara", iar dupa ce au fugarit-o "o zi si o noapte", câinii au început sa se, prabuseasca din pricina oboselii. Mai rezistenta s-a dovedit o catea, care a urmarit în continuare taurul. Ajuns la marginea unei gârle, acesta s-a repezit în apa pentru a trece înot. Molda, asa se numea cateaua, s-a aruncat si ea în apa, insa din cauza oboselii, n-a mai rezistat si s-a înecat. Impresionat si indurerat de pierderea Moldei, Dragos-Voda a aruncat ghioaga sa "cea tintuita cu cuie de fier" drept în capul bourului si l-a omorât. I-a taiat apoi capul pe care l-a luat în semn de trofeu.
Dragos a devenit apoi stapânul acelei tari unde avusese loc vânatoarea. Gârlei în care s-a înecat cateaua i-a dat numele Moldova, ca si tarii, de altfel. Capul bourului a devenit "semnul noii domnii din Moldova".
In aceasta creatie literara, care este o legenda, timpul în care se petrec întâmplarile nu este precizat, actiunea fiind plasata pe vremea lui Dragos-Voda, deci într-un trecut foarte îndepartat. Desi sunt mentionate câteva elemente privind locul, spatiul propriu-zis al întâmplarii nu poate fi precizat. Dragos-Voda porneste din Maramures si strabate "o zi si o noapte" "niste codri mari" pâna la malul "unui râu mare".
Deoarece într-o legenda realitatea se împleteste cu fictiunea în naratiunea "Dragos-Voda întâlnim si elemente de basm.
Eroul se aseamana cu un personaj de basm. Are multe calitati: era un român destept si voinic, iubea vânatoarea, deci era curajos, colinda paduri si codri mari, dovedindu-si neînfricarea. Dragos nu se lasa învins de piedici, urmareste taurul pâna îl ajunge si-l rapune, deci e foarte hotarât în atingerea scopului propus. Isi iubeste foarte mult câinii, care joaca aici rolul ajutoarelor din basm. Tot ca un erou de basm, este înzestrat cu o forta iesita din comun, putând arunca "ghioaga" de la distanta drept în capul bourului pe care-l omoara pe loc.
Bourul, care este o aparitie fabuloasa, "un fel de fiara puternica [...] care fugea ca turbat prin codrii si parea ca are aripi la picioare", poate fi si el un personaj de basm.
Haita de câini [ajutoarele din basm] formeaza un personaj colectiv. Se evidentiaza Molda.
Frecventa verbelor [mai ales de miscare] imprima un ritm alert actiunii.
Trecutul evenimentelor si prezentul povestirii sunt redate prin alternanta timpurilor verbale: "Era un bour sau un zimbru, adica un fel de fiara puternica si mare, ce nu se mai gaseste acum prin tara la noi".
Fiind o creatie populara, în naratiunea "Dragos-Voda" întâlnim adesea cuvinte si expresii populare - "sa uciga", "dibuira", "pierzania", "luara la goana" - precum si expresii neliterare, "tintuita cu cuie de fier".
De remarcat este îmbinarea armonioasa a doua moduri de expunere: naratiunea, folosita în relatarea întâmplarilor si descrierea, care ajuta la realizarea portretelor.
Deoarece in credinta populara "Dragos-Voda" este povestita o intamplare miraculoasa, di care nu lipseste fantasticul-vanatoarea-pentru a se explica originea romaneasca a Moldovei, iar textul se incadreaza schemei traditionale a speciei, aceasta opera literara este o legenda.
|
|
