|
Acasa » REFERATE » FRATII JDERI REFERAT
FRATII JDERI REFERAT
Referat "Fratii Jderi" de Mihail Sadoveanu
Geneza si compozitia romanului. La baza romanului stau in primul rand cronicile, precum si un vast material legat de figura lui Stefan cel Mare, erou intrat in legenda, de la Ureche si Neculce la Vasile Alecsandri "Altarul Monastirei Putna", "Dumbrava Rosie", Eminescu "Musatin si codrul", Delavrancea "Apus de soare". Preocupat de figura marelui domn, inainte de "Fratii Jderi" Sadoveanu scrie "Viata lui Stefan cel Mare". Romanul "Fratii Jderi" implica prelucrari subtile ale motivelor caracteristice basmelor si baladelor, ale credintelor vechi, lunecand permanent intre real si fabulos. Subliniem, in acest sens, descrierea luptelor dintre doi voinici, puterea voinicului care se masoara cu trei luptatori, toate menite sa ilustreze vrednicia moldovenilor. Baladescul persista in constructie si tonalitate, astfel incat reconstituirea realista se realizeaza prin fabulos.
Scriitorul prezinta societatea medievala romaneasca intr-un mod ce-l apropie ideologic de Nicolae Balcescu si Mihail Kogalniceanu. Istoria se explica prin ea insasi, prin fapte desfasurate obiectiv sau, uneori, scriitorul intrerupe povestirea, spre a oferi explicatii. Romanul "Fratii Jderi" reprezinta simbolic gloria Moldovei. Jderii sant acei viteji ridicati de domn care, impreuna cu taranimea libera, constitue puterea lui Stefan cel Mare. Anul 1475 inscrie "ultima incordare victorioasa impotriva navalirilor turcesti si-a supunerii boierilor". Prin romanele "Soimii", "Nicoara Potcoava", "Vremuri de bejenie", sant evocate fapte ale unui proces istoric de declin; la fel, romanul "Zodia Cancerului", a carui actiune se desfasoara in secolul al XVII-lea. In "Neamul Soimarestilor" daniile si uricile sant singurele care mai vorbesc de epoca luminoasa si de glorie a lui Stefan, in care Moldova a atins maximum de inflorire. Intreaga opera de evocare istorica se centreaza parca in jurul "Fratii Jderi", subliniind ca "nu evenimentele sant importante, ci procesele care le genereaza".
Romanul cuprinde trei volume: "Ucenicia lui Ionut", "Izvorul Alb", "Oamenii Mariei sale".
Subiectul. Cartea se deschide cu descrierea hramului de la Manastirea Neamt, unde multimea asteapta infrigurata sosirea lui Stefan. Este "epoca unei varste de aur", care respira parca o stare de multumire si de echilibru. Tara are drumuri asezate, dregatorii, proprietatile sant asigurate prin danii si urice. In centrul cartii sta familia lui Manole Par-Negru, ai cariu cinci fii au indeletniciri dintre cele mai diferite, pretext pentru autor de a cuprinde domenii cat mai largi si mai variate ale epocii.
Primul volum al trilogiei, "Ucenicia lui Ionut", urmareste formarea lui Ionut Jder ca ostas [un bildungsroman]. Conflictul este "unpoem al iubirii juvenile". Nasta, iubita lui Ionut, este rapita de tatari si, Ionut pleaca sa-i dea de urma, riscandu- si viata. Revine la Curte si devine ostean adevarat.
Al doilea volum, "Izvorul Alb", este "un poem al iubirii matrimoniale". Simion se indragosteste de Marusca. Aceasta ca si Nasta, este rapita si dusa in Tara Leseasca. Simion, cu invoirea domnului, se duce in Polonia si isi aduce iubita, cu care se insoara. Domnitorul protejeaza familia Jderilor, devotati in orice imprejurare. Faptele si intamplarile reliefeaza portretele celor cinci fii ai familiei: Simion, Nicoara, Cristea, Damian, Ionut. Portretele cele mai realizate sant al batranului comis si al Ilisaftei, urmariti in convorbirile zilnice, in raport cu copiii si nurorile, cu domnitorul, care le vine ca oaspete. Tot in acest volum este descrisa o vanatoare la care Jderii isi dovedesc virtutile, iar domnitorul isi dezvaluie planul politicii interne si externe.
Volumul al treilea, "Oamenii Mariei sale", este cartea pregatirii razboiului, razboi in care oamenii isi dau fara sovaire viata, din dragoste pentru pamant si pentru tara. In acest razboi vor muri Manole si Simion, iar Nicodim, calugarul, scrie in ceaslov, la Neamt: "Anul de la Hristos 1475, fosta mare razboi cu turcii la Vaslui si i-a biruit Luminatia sa Stefan-Voda pe pagani. Peritau in acest razboi parintele nostru dupa trup comisul Manole Par-Negru si fratele nostru dupa trup comisul Simion si alti multi, Dumnezeu sa-i miluiasca intru iertarea sa". Varsta mitica e si o varsta eroica". Descrierea bataliei de la Vaslui este realizata intr-o viziune epopeica.
In roman distingem doua planuri: viata oamenilor ce se desfasoara dupa legi transmise din generatie in generatie, pe de o parte, pe de alta parte, istoria, cu destine exemplare, implicand elemente ale realitatilor vremii: organizarea armatei, relatiile domnitorului cu supusii si politica lui externa.
|
|
