|
Acasa » REFERATE » IARNA REFERAT
IARNA REFERAT
Referat Iarna, comentariu de Vasile Alexandri
Poezia"Iarna" este o creatie lirica care ,din punct de vedere tipologic,prezinta toate trasaturile specifice unui pastel :este o descriere in versuri a trairilor sufletesti ale poetului la contemplarea unui colt de natura pe care le exprima direct.
Titlul poeziei sugereaza incadrarea si poate functiona de asemenea ca o invitatie catre cititor,de a privi mirificul spectacol al iernii cu ochii sufletului.
Prima strofa ne infatiseaza, imaginea de fundal a tabloului,unde natura se dezlantuie,pregatindu-se pentru minunatul spectacol la care participa din plin,fortele naturii"Iarna".
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.
Pamantul este unit cu cerul,prin lungi troiene,fulgii plutesc in aer ca un roi de fluturi albi,"fiori de gheata","umeri dalbi".Din punct de vedere cromatic ,predomina albul si nuante care se asociaza acestui fond.
Ne aflam in fata unui grandios spectacol al fortelor naturii ,redat prin multimea epitetelor:"cumplita iarna" ,"nori de zapada" ,"umeri dalbi" ,"fluturi albi",care descriu imaginativ caracteristicile cele mai importante ale acestui anotimp si admiratia autorului fata de frumusetea peisajului .
Tabloul este conturat in linii generale .Se zugraveste cu precadere dimensiunea cosmica a acestui anotimp ,caci poetul isi opreste privirea asupra vazduhului ,a norilor ,a fulgilor care plutesc in aer .Singura miscare dar si ea lina ,dulce ,este de fapt jocul micilor cristale de gheata sugerat prin intermediul comparatiei : fulgi "ca un roi de fluturi albi".Existenta planului terestru este doar colateral, orizontul este prezentat ca o forma confuza ,iar personificarea"ai tarii umeri dalbi",nu descrie un contur clar.
In strofa a doua diversifica dimensiunea cosmica a descrierii sale .Soarele ,un alt element al macrocosmosului ,isi face aparitia pe bolta,dar timid,fiind descris ca ceva trecator ca si tineretea printre ani.Poezia se transforma ,din perspectiva acestei comparatii metaforice soarele "ca un vis de tinerete", intr-o meditatie pe tema scurgerii timpului si a efemeritatii tineretii.
Inca odata se evidentiaza asemanarea si legatura dintre natura si om. Pentru a realiza sugestia unui fenomen al naturii[ninsoarea]ca o forta de neoprit,poetul foloseste un alt procedeu artistic,repetitia: "Ziua ninge ,noaptea ninge ,dimineata ninge iara".
Asadar fulgii de nea invadeaza pamantul si determina "mandra tara" sa "se imbrace" [aici poetul personifica]intr-o "zale argintie",[foloseste epitet adjectival].Se remarca faptul ca adjectivul "mandra" este antepus substantivului"tara",accentuandu-se astfel frumusetea peisajului romanesc.
In urmatoarea strofa se realizeaza ,cu ajutorul descrierii ,extinderea campului de observatie .
Tot e alb pe camp pe,pe dealuri imprejur in departare,
Ca fantasme albe plopii insirati se perd in zare,
Si pe-ntindera pustie,fara urme,fara drum,
Sa vad satele perdute sub clabucii albi de fum.
Tabloul se imbogateste astfel cu detalii ce zugravesc planul terestru :camp ,deal ,plopi ,drum , sate . Din punct de vedere artistic se remarca splendida comparatie: "ca fantasme albe plopii".Fantasmele ,inchipuirile "albe" ale plopilor pierduti in zare, invita din nou la contemplare.Tabloul a devenit alb in intregime, ["tot e alb"],incat e ireal .Vag se mai pastreaza ideea de prim plan [adverbul "impregiur"] sau cea de fundal,[substantivul "departare"]. Metafora "clabucii albi de fum" ,se refera la rotocoalele de fum, care apar din hornuri si care se indreapta spre cer ,pune de asemenea in evidenta prin imagistica ei senzatia de iluzie caci toate par contopite intr-un vis al zapezii. Predomina imaginile vizuale si se observa aplecarea poetului catre cuvinte care contin vocalele a ,a ,e ,ilustrand prin urmare luminozitatea tabloului. Fire optimista si solara ,Alecsandri nu accepta o astfel de natura coplesitoare .De aceea ultima strofa a poeziei consfinteste revenirea la viata ,increderea in luminile si frumusetile ei :
"Dar ninsoarea inceteaza ,norii fug ,doritul soare
Straluceste si dezmiarda oceanul de ninsoare.
Iata-o sanie usoara care trece peste vai...
In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai.
Si in aceste patru versuri se regasesc imagini vizuale:metafora "ocean de ninsoare" ,epitetul "doritul soare", impletite cu imagini auditive "clinchete de zurgalai"si sugestia miscarii "sanie usoara care trece" .Contururile elementelor cosmice sau terestre devin din ce in ce mai clare .
In prim plan este infatisata bucuria aparitiei soarelui,cerul se lumineaza,dezmiarda oceanul de zapada,apoi este introdusa o "sanie usoara" ,simbol al prezentei umane .Se evidentiaza astfel,o noua perspectiva de interpretare :numai privirea omului poate sa inteleaga sensul si valoarea naturii ,ca una dintre reprezentarile concrete ale frumosului .
Realizarea artistica:
Strofele-catren cu versuri lungi,de 15-16 silabe,dau trairilor respiratie,fiind croite parca pe masura spectacolului iernii.Rima imperecheata,ritmul trohaic impletit cu cel iambic,confera muzicalitate poemului.
Si versurile acestei poezii ,ca de altfel ale tuturor pastelurilor lui Alecsandri,se disting prin simplitate,cursivitate claritate,limpezime, si armonie ,acestea fiind insusiri importante ale unei creatii artistice, menite sa cuprinda in orizontul ei de frumusete ,sufletul ,sa-l rascoleasca si sa-l incante cu ecouri ce dureaza dincolo de hotarul clipei.
|
|
