|
Acasa » REFERATE » IDENTIFICAREA PREDICATULUI, ANALIZA PE TEXT
IDENTIFICAREA PREDICATULUI, ANALIZA PE TEXT
Referat, Analiza pe text a frazei, identificarea predicatului
Pentru a veni in aiutorul elevilor care vor sa-si insuseasca metoda de analiza prezentata, dam in continuare o analiza completa a unei fraze, infatisand, pe rand, fiecare din etapele la care ne-am referit.
Textul propus pentru analiza ii apartine scriitorului Ion Slavici.
"Cand am sosit la Iasi, cel dintai gand al lui a fost sa ma duca la Copou si apoi la Socola, ca sa-mi arate vederile ce se deschideau spre lunca Bahluiului si sa ma plimbe prin crangurile de prin pregiurime, ca sa ma-ncant si eu de frunzisul piscat de bruma si sa iau parte la placerea lui de a calca pe frunzele scuturate de vant, care fasaie la tot pasul".
Inainte de a incepe analiza, textul este citit cu atentie. In cazul de fata, operatia aceasta este mult usurata de faptul ca elevilor le este cunoscut textul.
In prima etapa a analizei, se identifica predicatele si subiectele, pe care le evidentiem prin sublinierea celor dintai cu "o linie" si a ultimelor cu "doua" (in textul tiparit, in locul sublinierilor, se folosesc caractere de tipar diferite).
Ca urmare a identificarilor realizate, textul capata urmatoarea infatisare:
Cand "am sosit" la Iasi, cel dintai "gand" al lui "a fost sa" ma "duca" la Copou si apoi la Socola, ca "sa"-mi "arate" vederile "ce" "se deschideau" spre lunca Bahluiu-lui si "sa" ma "plimbe" prin crangurile de prin pregiurime, ca "sa ma-ncant" si "eu" de frunzisul piscat de bruma si "sa iau parte" la placerea lui de a calca pe frunzele scuturate de vant, "care" "fasaie" la tot pasul.
Observatii. Identificam fiecare predicat prin raportare la subiectul sau. Astfel "am sosit", raportat la subiectul inclus "eu", arata o actiune si este predicat verbal. Pentru identificarea verbului urmator "a fost", ne referim la subiectul sau, "gand". Pentru a afla sensul verbului, e bine sa nu-l desprindem din context. Scoaterea verbului "a fost" din contextul in care se afla poate deruta, deoarece ne face impresia ca are sensul "exista". Pentru a ne da seama de intelesul verbului ne referim la toate cuvintele cu care el se afla impreuna: "cel dintai gand a fost sa ma duca". Din cunoasterea tuturor cuvintelor ne dam seama ca despre subiectul "gand" se spune ceva sau, altfel spus, ni se arata in ce consta "cel dintai gand". Procedand in felul acesta, observam ca valoarea lui "a fost" este copulativa. In orice caz sensul "a existat", la care se putea ajunge prin izolarea lui din text, nu poate fi admis. Cu atat mai putin il putem socoti pe "a fost" drept auxiliar, intrucat nu are alaturi un element verbal pe care sa-l ajute sa formeze predicatul. Greutatea cea mai mare in identificarea valorii copulative a verbului "a fost" sta in faptul ca el este singur, fara nume predicativ. Un bun procedeu pentru a ne convinge ca are, cu adevarat, valoare copulativa este sa-i dam un nume predicativ cat mai apropiat de sensul textului pe care il analizam. In cazul de fata, Slavici vrea sa spuna ca "cel dintai gand al lui a fost plimbarea". In acest caz se recunoaste usor ca "a fost plimbarea" este predicat nominal si, in felul acesta, ne convingem ca verbul "a fost" este verb copulativ.
Este adevarat, insa, ca in text se gaseste numai verbul "a fost" despre care stim acum, cu siguranta, ca este verb copulativ. Sa nu uitam ca este vorba de etapa identificarii predicatelor si ca verbul copulativ singur nu formeaza niciodata predicatul. Ca sa putem trece mai departe, la predicatul urmator, trebuie sa rezolvam situatia verbului copulativ "a fost" care nu are langa el obisnuitul nume predicativ. Dar tocmai aceasta constatare aduce rezolvarea, deoarece suntem obligati sa-i gasim numele predicativ sau inlocuitorul acestuia, adica sa aflam cine indeplineste functia de nume predicativ. In felul acesta, se ajunge la identificarea numelui predicativ exprimat printr-o intreaga propozitie: "sa ma duca la Copou si apoi la Socola". In acest moment, identificand numele predicativ al verbului "a fost", am constatat ca el este exprimat printr-o intreaga propozitie (care este, evident, o propozitie predicativa). Constatarea noastra este deosebit de pretioasa, dar o pastram pentru momentul potrivit, cand trecem la identificarea propozitiilor.
Sa se retina, ceea ce am mai spus si in alta parte, acesta este momentul in care identificam predicativa si acesta este singurul mijloc prin care o putem identifica.
Revenind la identificarea predicatelor, se constata usor, prin raportare la subiectul subanteles "el", ca predicatele "sa duca" si "sa arate" sunt predicate verbale aratand actiunile subiectului. Predicatul " se deschideau" este predicat verbal care arata actiunea facuta de subiectul "ce" care tine locul substantivului "vederile". Atragem atentia aici asupra erorii frecvente de a socoti "vederile" ca subiect al predicatului "se deschideau". "Vederile" nu poate fi subiect al predicatului "se deschideau" pentru ca, fiind exprimat printr-un substantiv in cazul acuzativ, indeplineste functia de complement direct al verbului tranzitiv "sa arate". Substantivul "vederile" este reprezentat pe langa predicatul "se deschideau" prin pronumele "ce", in cazul nominativ, care indeplineste functia de subiect.
Predicatul "sa (ma) incant" raportat la subiectul "eu" este verbal.
Predicatul urmator cere, de asemenea, multa atentie. Obisnuinta identificarii verbelor cu functie de predicat poate sa ne incurce, uneori. Astfel verbul predicativ "sa iau" ar putea fi predicat, dar daca il raportam la subiectul inclus "eu" si la context ne dam seama usor ca aici nu e vorba de actiunea de "a lua", ci de "a lua parte". Iata, deci, inca o data cum numai raportarea la subiect si la contextul sau ne ajuta sa identificam predicatul, in mod corect. Aici, predicatul "sa iau parte" este verbal, exprimat printr-o locutiune verbala cu sensul unitar al unui singur verb, ce poate fi echivalat cu "sa particip".
In sfarsit, ultimul predicat "fasaie" este verbal, dupa cum arata raportarea la subiectul "care", ce tine locul substantivului frunzele (situatia seamana cu cea discutata mai inainte la "ce").
|
|
