|
Acasa » REFERATE » INTOXICATIA CU ARSEN, SIMPTOME, BOLI PROFESIONALE
INTOXICATIA CU ARSEN, SIMPTOME, BOLI PROFESIONALE
Intoxicatia cu Arsen, simptome, boli profesionale
In stare libera arsenul se gaseste în natura sub forma unei mase cristaline sfarâmicioase sau a unei pulberi de culoare cenusie. De cele mai multe ori apare însa în continutul minereurilor.
Riscurile de intoxicare cu arsenic se întalnesc la topirea minereurilor cu continut de arsen în metalurgie (aglomerarea si cupelarea minereurilor de plumb, zinc, cadmiu, argint, aur) la topirea piritelor în fabricile de acid sulfuric, la fabricarea unor medicamente, a unor pesticide, la epilarea si conservarea pieilor.
Toxicul patrunde în organism pe cale respiratorie. Intoxicatia acuta este foarte rara. Intoxicatia cronica apare dupa o perioada de inhalare, timp de luni sau ani de zile, a unor cantitati de toxic.
Simptome intoxicatie cu arsen: Intoxicatia se manifesta prin iritatii ale mucoaselor ochilor, inflamari ale mucoasei narilor, ulceratii si perforari ale interiorului osului nasului. Mai pot aparea faringite si laringite cronice, cu senzatii de usturime si uscaciune în gat, greutate la înghitit, raguseala, bronsite cronice cu dureri în piept si tuse. Pielea se îngroase pe palme si pe labele picioarelor, formandu-se santuri dureroase. Alte portiuni de piele capata pete de culoare brun-cenusie mai ales pe fata, gat, ceafa, maihi, brate, coate, subsuoara si alte zone transpirate. Bolnavii se plâng de pierderea poftei de mâncare, greata, varsaturi, dureri de stomac, diaree, alternand cu constipatii. Pe langa aceste manifestari mai apar dureri de cap, somnolenta, tulburari de memorie, stare generala proasta, capacitate de munca redusa, scadere în greutate. In alte cazuri intoxicatia se manifesta prin boli de nervi, avand ca urmare si furnicaturi, dureri la frig, atat la membrele superioare, cat si la cele inferioare. Bonlavii se plang ca nu-si simt picioarele în timpul mersului. Cateodata apar paralizii, precum si alte semne puse în evidenta de medic, caruia trebuie sa ne adresam pe cât posibil mai din timp.
In ultimul timp s-au descris, în diferite tari, cazuri de cancer provocate de arsen.
Diagnostic in intoxicatia cu arsen: Exista teste disponibile pentru a diagnostica otravirea cu arsenic, prin masurarea cantitatii de arsenic in sange, urina, par, unghii. Testul de urina insa testul cel mai de incredere pentru expunerea la arsenic in ultimile cateva zile. Testarea urinei trebuie sa se faca in timp de 24-48 de ore, pentru analiza precisa de expunere acuta. Testul efectuat pe par si unghii, pot masura expunerea la niveluri peste medie de arsenic in ultimile 6-12 luni, dar nu pot preciza daca nivelul de arsenic din corp va afecta sanatatea.
Tratament in intoxicatia cu arsen: Pentru tratarea otravirii cu arsen sunt folosite acum metode chimice si sintetice ca Dimercaprol si acid dimercaptosuccinic, care sunt chelatoare, izoland arsenicul de proteinele din sange.Chemet per os în general, 350 mg de 3 ori/ zi prima saptamâna, apoi câte 350 mg dimineata si seara a II-a si a III-a saptamâna, apoi pauza 2 saptamâni. Tratamentul se desfasoara si se repeta conform recomandarii medicului si în concordanta cu rezultatele analizelor de laborator. Se impune verificarea concentratiei metalului în sânge, pentru a se cunoaste evolutia redistributiei acestuia pe parcursul tratamentului. De asemenea, se recomanda ca în cursul tratamentului sa se verifice numarul elementelor figurate, transaminazele serice. Se va urmari o foarte buna hidratare a pacientilor în cursul tratamentului. La institutul Indian de Chemical Biology in Kolkata, Keya Chaudhuri si colegii ei au raportat ca intr-un experiment di zona cu expunere la arsen, sobolanii care au fost tratati cu usturoi, au avut cu 49 % mai putin arsen decat ce netratati. Asadar in zonele cu risc de contaminare cu arsen, oamenii ar trebui sa consume, trei catei de usturoi pe zi pentru a preveni imbolnavirea.
Daca tratamentul se face la timp, bolnavul se vindeca.
Bolnavii care au suferit de intoxicatie cronica cu arsen vor fi feriti de muncile cu expunere la acest toxic sau la altele care au actiune asupra ficatului si asupra sistemului nervos. Vor fi, de asemenea, evitate locurile de munca în care sunt prezente substante iritante.
Masuri preventive
Pentru a preveni patrunderea toxicului în zonele de munca sunt necesare masuri de etanseizare a utilajelor, amenajarea ventilatiei mecanice prin exhaustare la locurile unde se produc scaparile de arsen. Echipamentul de protectie va fi format din salopeta închisa la gat, maneci si glezne. Dupa terminarea lucrului, muncitorii vor face baie generala cu apa calda si sapun. In prezenta unor concentratii mari de arsen în zonele de munca, muncitorii vor purta masti cu aducerea aerului din spatii nepoluate. Medicii nu vor admite la angajare pe cei ce prezinta îmbolnaviri ale nasului, laringite si bronsite cronice, tuberculoza pulmonara, unele boli de ochi, eczeme, ulcer, colita, boli de ficat, boli de nervi, de rinichi, anemie, boli de piele.
|
|
