|
Acasa » REFERATE » INTOXICATII IN INDUSTRIA MASELOR PLASTICE, BOLI PROFESIONALE
INTOXICATII IN INDUSTRIA MASELOR PLASTICE, BOLI PROFESIONALE
Intoxicatii in industria maselor plastice, simptome, boli profesionale
Dezvoltarea deosebita luata de industria maselor plastice ridica probleme importante de medicina muncii. Prin mase plastice se înteleg substante al caror material de baza sunt corpuri organice macro-moleculare si care au proprietati plastice fie în forma finita, fie prin prelucrare. Exista mase plastice artificiale provenite din produse naturale modificate prin tratare chimica si mase plastice integral sintetizate.
Riscurile de intoxicatie în industria maselor plastice pot proveni, fie prin expunerea la materiile prime utilizate la sinteza monomerilor, fie la monomeri însisi, la substantele chimice intermediare sau derivate care se produc în cursul procesului de polimerizare; la substantele adjuvante sau chiar polimerilor.
Dintre polimerii naturali mai importanti mentionam celuloza si cauciucul natural. Riscul de intoxicatii poate aparea la prelucrarea lor chimica. Astfel, la prepararea viscozei se folosesc substante toxice, iritante sau care provoaca arsuri ca: sulfura de carbon, acid sulfuric, soda caustica. La prepararea nitrocelulozei pot aparea intoxicatii cu oxizi de azot, precum si iritatii produse de amoniac, clor, sulf. La prepararea si utilizarea lacurilor celulozei pot aparea riscuri de intoxicatii cu acetat de etil si de butil, butanol, acetona, benzen, toluen, xilen etc.
La prelucrarea cauciucului natural, prin folosirea unor substante de umplutura, sulf, acceleratori de vulcanizare, diferiti pigmenti si solventi organici, pot sa apara de asemenea intoxicatii profesionala cu aceste substante. Substantele adjuvante (ftalati, parafine clorate) folosite la fabricarea polietilenei, pot produce iritatii ale cailor respiratorii si leziuni dureroase ale pielii.
Polietilglicolul are actiune iritanta asupra pielii si favorizeaza furunculoza. Sulfura de polietilena este iritanta. La prelucrarea polistirenului, antioxidantii si stabilizatorii pot produce boli de piele.
La prepararea policlorurii de vinil s-au descris îmbolnaviri manifestate prin somnolenta, astenie, lipsa poftei de mancare, greturi si varsaturi care au fost atribuite monomerului (clorura de vinil), dicloretanului care apare ca produs intermediar, plastifiantilor si antioxidantilor. Prin încalzire policlorura de vinil degaja clor.
La muncitorii expusi intens la clorura si policlorura de vinil pot aparea intoxicatii acute si cronice, precum si îmbolnaviri ale ficatului. In S.U.A. s-au descris cancere de ficat produse de clorura de vinil.
Metacrilatul de metil, care patrunde în organism sub forma de vapori, produce astenie, dureri de cap, somnolenta, iritabilitate etc.
Metilcloracrilatul irita pielea, caile respiratorii ochii în actiunea sa acuta, iar în cea cronica provoaca manifestari iritative la ochi.
Protectia sanatatii în muncile cu aceste produse consta în prevenirea patrunderii lor în zonele de munca. Echipamentul de protectie va fi confectionat din material prin care nu patrund aceste substante. Decontaminarea pielii se obtine prin spalare cu o solutie de permanganat de potasiu 0,5%, iar în cazul stropirii în ochi, se fac spalaturi abundente cu apa sau solutii de sare 0,55%.
Inhalarea acrilonitrilului produce dureri de cap senzatii de frica, presiuni pe piept si alte fenomene care pot duce pîna la paralizia respiratorie. Aceeasi substanta are si actiune iritanta asupra pielii si mucoaselor.
Cloroprenul simptome: are o actiune iritanta asupra ochilor si cailor respiratorii. Se absoarbe în organism pe cale pulmonara si prin piele. Intoxicatia acuta se manifesta prin ameteli, anemie, paralizia respiratiei si alte semne puse în evidenta de medic. Intoxicatia cronica se manifesta prin astenie, iritabilitate palpitatii.
Caprolactama, actionand asupra organismului, provoaca iritatii ale cailor respiratorii si manifestari toxice generale: dureri de cap, astenie, insomnie, lipsa poftei de mancare, uscarea pielii si alte modificari ale acesteia mai ales daca se lucreaza la temperatura ridicata si umiditate crescuta. Intreruperea contactului cu toxicul are ca efect disparitia tuturor semnelor.
Diizocianatii, chiar în concentratii reduse, au o actiune iritanta asupra pielii si mucoaselor aparatului respirator. In actiunea acuta apar fenomene de iritatii ale ochilor, lacrimare, scurgeri apoase din nas, senzatii de uscaciune, arsuri în gat si în piept, dureri la înghitit, tuse seaca, respiratie suieratoare, greutate în respiratie si alte semne respiratorii. Unii bolnavi au dureri de cap, insomnie, varsaturi, diaree.
Daca expunerea la toxic continua, intoxicatia se agraveaza pana la instalarea bronhopneumoniei, care evolueaza uneori spre deces.
Simptome in intoxicatia cronica: intoxicatia cronica se manifesta prin iritarea cailor respiratorii, lipsa poftei de mâncare, greturi, diaree, dureri de cap, transpiratii, insomnii, scadere în greutate. La contactul cu toxicul, pielea îsi modifica aspectul normal, se formeaza basici cu apa.
Decontaminarea încaperilor si utilajelor poluate se face cu o solutie de 5% amoniac în apa continand 10% alcool izopropilic. Daca, în mod accidental, substanta ajunge în ochi, se vor face spalaturi abundente cu apa, timp de 15 minute, iar daca ajunge pe piele, se spala mai întai cu alcool propilic 10% si apoi se face dus cu apa si sapun. In continuare, tratamentul îl face medicul.
La sintetizarea si prelucrarea fenoplastilor se poate degaja formaldehida care are o actiune iritanta asupra pielii si aparatului respirator, astenie, modificari ale unghiilor, tulburari ale digestiei, astenie.
Muncitorii care lucreaza la sinteza si manipularea rasinilor epoxi pot prezenta iritatii ale ochilor si cailor respiratorii, astenie, greturi, pierderi în greutate, modificari ale pielii.
In industria maselor plastice pot actiona asupra organismului o serie de substante adjuvante.
Adjuvantii de polimerizare folositi în calitate de catalizatori, initiatori, reglatori, emulsionanti pot provoca iritatii, fie actionand direct, fie prin sensibilizarea pielii si mucoaselor.
Dintre plastifianti, unii (esterii ftalici, uleiuri antracenice) au actiune iritanta, altii (esterii fosforici, trioxicrezilfosfat, glicoli etc.) au efecte toxice generale.
Actiune toxica au de asemenea stabilizatorii ca: stearatii de plumb si de cadmiu, fenolul, hidrochinena si rasinile epoxi.
Solventii organici folositi pe scara larga în industria maselor plastice produc de asemenea în multe cazuri intoxicatii.
Masuri de prevenire
Ca si în cazul tuturor toxicelor, prevenirea intoxicatiilor se bazeaza în primul rand pe evitarea patrunderii acestora în zonele de munca prin etanseizarea instalatiilor, mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice, amenajarea ventilatiei mecanizate generale si locale. Cand aceste mijloace nu pot fi integral aplicate se recurge la mijloace de protectie individuala prin echipament si chiar masti.
Pentru cei ce manipuleaza substante iritante sau sensibilizante pentru piele se recomanda folosirea manusilor si a cizmelor confectionate din materiale rezistente la substantele respective, precum si protectia pielii prin ungerea acesteia cu pelicule sau paste speciale.
Nu pot fi angajati sa lucreze cu substante folosite în sinteza maselor plastice persoanele care nu pot suporta masti de protectie, a caror simt al mirosului este redus, care prezinta boli de piele sau sensibilizari ale pielii. Se va tine seama, de asemenea, de contraindicatiile medicale specifice pentru fiecare toxic în parte.
|
|
