|
Acasa » REFERATE » MOARTEA LUI PAN REFERAT
MOARTEA LUI PAN REFERAT
Referat "Moartea lui Pan" de Lucian Blaga
Paianjenul
Gonit de crucile sadite pe carari,/Pan/s-ascunse într-o pestera./Razele fara de- stampar se-mbulzeau/si se-mpingeau cu coatele s-ajunga pan'la el./Tovarasi nu avea,/doar un paianjen singurel./Iscoditor micutul îsi tesuse mreaja de matase/în urechea lui,/si Pan din fire bun/prindea tantari celui din urma prieten ce-i ramase.
Treceau în goana toamne cu caderi de stele.
Odata zeul îsi cioplea/un fluier din nuia de soc./Piticul dobitoc/i se plimba pe mana./Si-n scaparari de putregai/Pan descoperi mirat/ ca prietenul avea pe spate-o cruce./Batranul zeu încremeni fara de grai/în noaptea cu caderi de stele,/si tresari îndurerat, paianjenul s-a-crestinat.
A treia zi si-a-nchis cosciugul ochilor de foc./ Era acoperit cu promoroaca/si-amurgul cobora din sunetul de toaca./Neispravit ramase fluierul de soc.
Ciclul "Moartea lui Pan", care face parte din volumul "Pasii Profetului" este compus din cinci secvente si încheie volumul "Pasii Profetului", iar odata cu el, o etapa a liricii blagiene, poezie în general senzoriala si frenetica, pornire dionisiaca de contopire cu natura. Cum s-a mai aratat, Pan simbolizeaza pentru poet o ipostaza în tendinta acestuia de situare optima fata de lume. Eul panic reprezinta trairea elementara, la nivelul senzatiei, absorbtia în cosmosul impersonal si cautarea propriilor origini sub forma mitului copilariei. Aceasta faza, caracteristica mai ales printr-un sentiment de împacare si seninatate (sfasiata însa, pe alocuri, cum am vazut, de asa-zisul eu problematic), are un sfarsit. Cunoasterea, pentru poet, e un proces fara capat, implicat în existenta, misterele nu se revela total, si era de asteptat ca nici existenta panica sa nu cuprinda o solutie definitiva. Regretat, evocat în miscarile sale fundamentale, ca într-un scenariu de pantomima naturista, Pan se va stinge treptat, alungat de o lume noua care începe sa fie întrezarita de poet, o lume care scindeaza unitatea dintre fiinta si cosmos prin aparitia semnelor. Paianjenul, ultima faptura minuscula care-i tine tovarasie lui Pan, apare cu o cruce pe spate ("paianjenul s-a-ncrestinat"). Fapturile sunt marcate de semne, poate de la începutul lor, dar Pan observa abia acum schimbarea semnului în natura ce-l înconjoara si se-nchide într-o pestera. Identitatea fapturii cu sine, împacarea ei, existenta în toropeala si fecunditate, în lipsa constiintei, se dovedeste a nu mai fi "de actualitate". "Amurgul" zeului se datoreaza aparitiei constiintei problematizante, la el, la Pan, care înseamna identitatea cu sine a totului, nediferentierea paradisiaca a naturii. Ce s-a întamplat?— raze de lumina au ajuns pana la pestera lui ascunsa si l-au facut sa vada; (,razele fara de-astampar se-mbulzeau / si se-mpingeau cu coatele s-ajunga pana la el")- Zeul este vazut si vede el însusi transformarea lumii, devine constient de ea, ceea ce va duce la disparitia sa. Moartea lui Pan se petrece ca o retragere în propriul regn, o ocultare în straturi mai profunde si o parasire a cantecului început, adica a existentei traite sub semnul inocentei originare. "Era acoperit cu promoroaca / Si-amurgul cobora din sunetul de toaca / Neispravit ramase fluierul de soc". Ipostaza panica este abandonata de subiectul liric, am spune, în mod constient, la jumatatea cantarii începute : "fluierul de soc" simbol al asimilarii nediferentiate a cantarii orfice (unul din fluierele din "Miorita") este lasat neispravit (simptomatic este si faptul ca volumul "Pasii profetului" este volumul cel mai sarac din punct de vedere cantitativ, ca numar de poeme). O alta ipostaza a propriei identitati a eului va fi prezentata în continuare, în volumele ce urmeaza, începand cu "In marea trecere". Un zeu al cantecului (nelimitat), dar si foarte mic (reprezentat în fapturi umile) îsi sfarseste existenta mitica intrand în regnul mineral, în anorganic, privat de orice elan demiurgic, prin revelarea semnului, care-i depaseste vointa creatoare. Este aproape o situatie similara cu ceea ce se întampla cu Riga Crypto din balada "Riga Crypto si lapona Enigel" de Ion Barbu.
|
|
