|
Acasa » REFERATE » ORICE ISTORISIRE ARE UN SFARSIT REFERAT
ORICE ISTORISIRE ARE UN SFARSIT REFERAT
Referat, "Orice istorisire are un sfârsit", cap.XXXVI
Capitolul XXXVI reprezinta epilogul romanului. Ca modalitate epica, epilogul nu face parte din actiunea propriu-zisa a romanului, ci înfatiseaza destinul unora dintre personaje dupa trecerea anilor.
Scriitorul prezinta sfârsitul vaduvei lui Ieremia Voda, a carei oaste a fost înfrânta în 1617 de turci si tatari, ea împreuna cu feciorii au fost umiliti, iar casa ei din Moldova a fost distrusa. Numai fiicele ei casatorite în Polonia s-au bucurat de averi si de nume, dar fiind ambitioase ca si mama lor, au stârnit certuri si razboaie ramase de trista amintire pentru polonezi.
Tomsa, venind în a doua domnie, apare "cumintit" si "mult îmblânzit", aducându-si aminte "cât de schimbatoare sunt toate ale oamenilor " la vederea fostului armas Nicorita, ajuns cersetor.
Bârnova a ajuns domnitor în tara sa sub numele de Barnovschie, iar în vremea domniei sale tatarii lui Cantemir-Bei nu au calcat pamântul Moldovei.
Magda Orheianu a pribegit prin tari straine pâna la moarte.
Tudor împreuna cu sotia sa, Anita, cu Mihu si cu alti razesi au fost prigoniti, dar s-au opus cu tarie. Urmasii lor au fost supusi de altii si "vremea necontenit i-a lovit pâna ce le-au plecat fruntile adânc spre pamânt".
Scriitorul marturiseste ca este legat profund de soarta razesilor, deoarece: "Bunicii mei sunt stranepotii acelor oameni".
Scriind aceasta istorisire de acum trei sute de ani, în linistea unei prisaci, a avut în inima "rasunetul durerii lor ".
|
|
