|
Acasa » REFERATE » OV. CROHMALNICEANU CRITICA LITERARA
OV. CROHMALNICEANU CRITICA LITERARA
Ov. Crohmalniceanu critica literara, referat romana
n. 16 august 1921
Prezent ca o voce autoritara in prim-planul criticii literare a deceniului al saselea, Ov. S.. Crohmalniceanu nu e scutit, in acest interval de timp, de deturnarile si deformarile impuse atitudinii critice. Totusi, chiar in interiorul acestei epoci, demersul sau merge uneori în directia afirmarii specificului estetic al literaturii, si i se datoreaza, intr-o masura meritorie, initierea procesului de repunere a valorilor literare la locul cuvenit pe scara axiologica.
A elaborat monografii (atinse intr-o oarecare proportie de ideile restrictive ale vremii) despre Liviu Rebreanu (1954), Tudor Arghezi (1960) si Lucian Blaga (1963). In ciuda anului de aparitie, studiul consacrat lui Tudor Arghezi evidentiaza intuitia fina, capacitatea de sistematizare si deschiderea viziunii critice. Demonstratia critica se construieste pe structura oferita de principalele motive lirice pe care Ov. S. Crohmalniceanu le identifica riguros in universul arghezian si le conceptualizeaza inspirat chiar cu cateva sintagme poetice celebre: poet al agatelor negre", al "credintei si tagadei", al "boabei si faramei" etc.
Intre cartile prestigioase publicate de-a lungul anilor (ex. Literatura romana si expresionismul), "Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale" reprezinta opera fundamentala a lui Ov. S. Crohmalniceanu. Alcatuita din trei volume (I - Proza, II - Poezia, III - Dramaturgia si Critica), lucrarea reconstituie epoca respectiva in aspectele ei definitorii si opune o interpretare critica judicioasa ideilor false (care, in deceniul al saptelea inca mai reverberau) despre literatura interbelica. Criticul realizeaza un studiu exhaustiv, practicand metoda cercetarii concentrice care-i permite situarea si definirea precisa a fenomenului literar. Ideile care dirijeaza investigatiile se bizuie pe cateva convingeri ferme ale lui Ov. S. Crohmalniceanu: opera literara isi are originea intr-o experienta existentiala; faptul literar trebuie evaluat in raport cu ansamblul de circumstante in care se produce; perspectiva comparatista poate lumina aspecte ascunse ale operei.
|
|
