|
Acasa » REFERATE » PROPOZITIA COMPLETIVA DIRECTA, EXEMPLE
PROPOZITIA COMPLETIVA DIRECTA, EXEMPLE
Referat, Propozitia completiva directa, exemple, intrebari
Definitie: Propozitia completiva directa indeplineste functia de complement direct al unui verb tranzitiv din propozitia regenta.
In definitia acestei propozitii se afla indicatia cea mai de pret pentru identificarea ei si anume determinarea unui verb tranzitiv din propozitia regenta.
Pentru valoarea tranzitiva a verbului sa se vada comentariile de la complementul direct.
Propozitia completiva directa poate fi identificata numai dupa faptul ca indeplineste functia de complement direct, al verbului tranzitiv din regenta. Nici conjunctiile (care pot introduce tot asa de bine si altfel de propozitii) si nici alt amanunt in legatura cu continutul nu ajuta prea mult in identificarea propozitiei completive directe.
Despre confuzia cu propozitia subiectiva sa se vada comentariile prezentate la aceasta.
Greselile cele mai frecvente in identificarea completivei directe se datoresc tocmai neglijarii amanuntului cuprins in definitie, si anume ca numai verbele tranzitive pot avea completive directe.
De retinut. O subordonata nu poate fi considerata completiva directa pana nu se verifica valoarea tranzitiva a verbului din regenta.
Exemple:
1. Noi am vazut de la fereastra "ca ploaia se inteteste".
2. Elevul nu stie, de acum, "daca va merge in tabara, la vara".
3. Profesorul pretinde "ca lectia sa se stie bine".
4. Privim la televizor "cum se vaneaza ursii".
5. Eu te rog "sa-mi imprumuti caietul tau".
6. Ma silesc a povesti "cum s-a intamplat accidentul".
Din exemplele date rezulta ca propozitiile completive directe pot fi introduse prin numeroase conjunctii, pronume relative-interogative sau nehotarate si adverbe relative interogative. Marele numar de elemente care pot introduce completivele directe face imposibila retinerea lor. Mai ales ca oricare din ele, in alte fraze, introduce si altfel de subordonate. In schimb, toate completivele directe sunt subordonate unor verbe tranzitive si, de aceea, verificarea tranzitivitatii verbului din regenta ramane indicatia cea mai utila, pentru recunoasterea unei completive directe.
Nu intotdeauna completiva directa urineaza imediat dupa verbul determinat (exemplele 1, 2).
Alteori, in propozitia regenta, se afla doua verbe, unul la mod personal (deci, predicat), altul la un mod nepersonal. Completiva directa poate fi subordonata unuia dintre cele doua verbe (vezi ex. 6).
Exista si verbe care pot avea doua complemente directe. Un asemenea verb poate avea un complement direct si o completiva directa.
Exemplu:
Noroc insa ca drumetul l-a invatat sa-l desfaca in toate partile lui, sa le scoata pe rand afara s-apoi iarasi su-l injghebe la loc.
(I. Creanga)
Punctuatie. Propozitia completiva directa asezata dupa verbul tranzitiv din regenta nu se desparte prin virgula. Cand este asezata inaintea regentei se desparte, de obicei, prin virgula.
|
|
