|
Acasa » REFERATE » PROPOZITIA SUBIECTIVA EXEMPLE
PROPOZITIA SUBIECTIVA EXEMPLE
Referat, Propozitia subordonata subiectiva exemple, exercitii
Definitie: Propozitia subiectiva indeplineste functia de subiect al propozitiei regente.
Pentru a identifica mai usor propozitia subiectiva, e bine sa folosim chiar indicatia cuprinsa in definitie, unde se arata ca aceasta propozitie indeplineste functia de subiect al propozitiei regente. Rezulta de aici, ca indicatie de mare pret, ca in regenta unei subiective subiectul nu este exprimat niciodata. Deci pentru a verifica daca o propozitie este subiectiva, trebuie sa vedem daca in regenta subiectul este exprimat. Verificarea este usor de realizat, daca ne-am deprins sa identificam si sa subliniem alaturi de predicat si subiectul fiecarei propozitii. Se cuvine sa retinem ca neexprimarea subiectului in regenta poate fi luata numai drept o indicatie ca subordonata este subiectiva, dar nu poate fi considerata o dovada sigura. Dupa cum s-a mai spus, in limba romana subiectul unei propozitii nu este exprimat, adeseori. Dara neexprimarea subiectului nu ne da siguranta ca subordonata este subiectiva, in schimb, prezenta subiectului in regenta este semnul sigur ca subordonata nu poate fi subiectiva.
Al doilea element care ne ajuta la identificarea propozitiei subiective il formeaza intrebarile: "cine?"
"ce?"
Al treilea si cel mai important ajutor ni-l da felul predicatului din regenta. Propozitia subiectiva apare pe langa predicatul din regenta exprimat prin:
1. verb reflexiv impersonal
2. expresie impersonala
3. adverb predicativ.
Propozitia subiectiva poate sa stea si pe langa un predicat exprimat printr-un verb predicativ. Situatia nu a fost trecuta alaturi de celelalte trei, deoarece nu are valoarea unui semn de recunoastere specific, care sa ajute la identificarea subiectivei.
In analizarea propozitiei subiective, exista pericolul confuziei cu completiva directa datorita faptului ca amandoua raspund la aceeasi intrebare ("ce?") si pot fi introduse prin aceeasi conjunctie ("ca", "sa").
Luam pentru o mai buna lamurire exemplele:
El zice ca vine la scoala luni.
Se zice ca vine la scoala luni.
In ambele exemple, propozitia a doua raspunde la intrebarea "ce" si este introdusa prin conjunctia "ca". Obisnuinta de a se limita la aceste doua indicatii (intrebare si conjunctie) il duce pe elev la greseala de a considera ca in amandoua situatiile subordonata este completiva directa.
Daca se apeleaza insa la functia subordonatei, se constata usor ca a doua este subiectiva, fiindca indeplineste functia de subiect pe langa verbul din regenta care nu are subiect exprimat.
Sunt situatii insa cand nici una din propozitii nu are subiect.
Zice ca vine la scoala luni.
Se zice ca vine la scoala luni.
Rezolvarea, in cazul de fata, porneste tocmai de la identificarea, in acelasi timp, a predicatului si a subiectului. Incercand sa ne dam seama care este subiectul din primele propozitii ale celor doua exemple, constatam ca neexprimarea subiectului are cauze diferite.
In timp ce subiectul predicatului "zice" este subanteles, pentru predicatul "se zice", exprimat printr-un verb reflexiv impersonal, subiectul este propozitia urmatoare.
Afirmand ca subiectiva poate fi confundata cu completiva directa, ne-am referit la greseala foarte frecventa pe care o fac cei care se orienteaza in finalizarea subordonatelor numai dupa conjunctie si intrebare. In realitate, subiectiva nu se poate confunda niciodata cu completiva directa, deoarece ultima trebuie sa indeplineasca o conditie obligatorie si anume sa aiba functie de complement direct pe langa un verb tranzitiv. Verificand caracterul tranzitiv al verbelor din regenta ("zice" si "se zice"), se constata usor ca numai "zice" este tranzitiv, in timp ce "se zice" este intranzitiv. Din aceasta verificare decurge ca numai subordonata verbului "zice" poate fi completiva directa.
De retinut. Propozitia subiectiva poate fi identificata in mod sigur daca tinem seama de urmatoarele indicatii:
- sa indeplineasca functia de subiect al unei propozitii regente (care nu are subiectul exprimat);
- sa raspunda la una din intrebarile "cine?" "ce?"
- sa indeplineasca functia de subiect pe langa predicatul din regenta exprimat prin: verb reflexiv impersonal, expresie impersonala, adverb predicativ.
Exemple:
1. "Cine cunoaste bine regulile gramaticale" rezolva usor problemele date.
2. Din cele aratate urmeaza "ca solutia poate fi gasita".
3. In general se afirma "ca gramatica este grea".
4. Este bine sa "se citeasca atent textul de analizat".
5. Fireste ca din fiecare text se poate invata ceva.
In aceste exemple improvizate, se afla toate situatiile in care se poate gasi o subiectiva. Sa le cercetam pe rand.
In primul exemplu, subiectiva indeplineste functia de subiect pe linga verbul predicativ tranzitiv "rezolva",din regenta. In acest caz, identificarea subiectivei este ajutata de: raportul sintactic dintre predicatul din regenta si subiectul sau, introducerea subiectivei prin pronumele interogativ "cine" si situarea regentei inaintea subiectului.
In al doilea exemplu, subiectiva indeplineste functia de subiect pe langa verbul predicativ intranzitiv "urmeaza", din regenta. In acest caz, identificarea subiectivei este ajutata de: raportul sintactic dintre predicatul din regenta si subiectul sau si identificarea valorii intranzitive a verbului din regenta. Acest tip de subiectiva nu poate fi confundat cu completiva directa, daca observam ca verbul e intranzitiv.
In al treilea exemplu, subiectiva indeplineste functia de subiect pe langa un verb reflexiv impersonal care se construieste fara subiect exprimat. In acest caz, identificarea subiectivei este ajutata de: forma reflexiva a verbului din regenta, raportul sintactic dintre predicatul din regenta si subiectul sau. O astfel de subiectiva poate fi confundata cu completiva directa, daca ne multumim sa o recunoastem numai dupa intrebarea "ce?" Confuzia poate fi evitata, daca verificam valoarea intranzitiva a verbului si cautam subiectul de pe langa predicatul din regenta.
In al patrulea exemplu, subiectiva indeplineste functia de subiect pe langa predicatul nominal exprimat printr-o expresie impersonala. (Ne dam seama de valoarea de expresie impersonala indata ce incercam sa conjugam verbul). In acest caz, identificarea subiectivei este ajutata de: prezenta unei expresii impersonale in regenta si identificarea subiectului din regenta prin raportarea predicatului la subiect. (Faptul ca este expresie impersonala si nu are subiectul exprimat nu ne scuteste sa-i cautam subiectul). Acest tip de subiectiva poate fi confundat cu completiva directa, deoarece raspunde la aceeasi intrebare (ce?). Confuzia nu poate persista daca se tine seama ca expresia impersonala din regenta are functie de predicat nominal. (Predicatul nominal nu are niciodata complement direct).
In al cincilea exemplu, propozitia subiectiva indeplineste functia de subiect pe langa adverbul predicativ "fireste", din regenta. In acest caz, identificarea subiectivei este ajutata tocmai de prezenta unui adverb predicativ in regenta. In aceasta situatie, se pare ca nu mai este indicat procedeul obisnuit de a identifica subiectiva prin raportarea predicatului regentei la subiectul sau. In realitate, in momentul in care ne-am dat seama ca un adverb indeplineste functia de predicat, am identificat si subordonata subiectiva. Dealtfel, exista adverbe predicative care seamana cu expresiile impersonale lipsite de verbul copulativ "este" de tipul: "sigur", "probabil". In acest caz, identificarea subiectivei este usurata de faptul ca ea poate fi analizata ca subiect al adverbului predicativ. Astfel in exemplul: "Sigur ca trec clasa", se poate pune intrebarea "ce este sigur?" pentru a afla subiectul.
De retinut. Din observatiile de pana aici rezulta ca indicatia cea mai sigura, evidenta in patru din cele cinci feluri de subiective, ramane raportarea la subiectul sau.
Punctuatie. Propozitia subiectiva nu se desparte de regenta prin virgula, indiferent daca este asezata inaintea sau dupa regenta.
Exercitiul 1. Sa se identifice subiectivele din textele urmatoare aratandu-se felul predicatului din regenta.
a. Fireste ca recentele rascoale ale maselor taranesti au luat proportii.
[I. L. Caragiale}
b. Ceea ce s-a petrecut atunci in sufletul lui a fost mai iute decat fulgerul.
{C. Hogas}
c. Eu cred ca ar fi mai cuminte sa iesim din adapostul asta si sa ne vedem, de treburi.
(T. Popovici)
d. Cui place sa roseasca, roseasca... eu nu vreu
Nici pata pe-a mea arma, nici pe obrazul meu.
{V. Alecsandri)
Exercitiul 2. Sa se intocmeasca un tablou cu cinci rubrici corespunzatoare celor cinci feluri de subiective. Sa se gaseasca doua exemple de subiectiva pentru fiecare categorie, folosindu-se textele date pentru analiza.
Exercitiul 3. Sa se dezvolte exemplele date la subiect, inlocuindu-se subiectele respective cu propozitii subiective echivalente ca sens.
|
|
