|
Acasa » REFERATE » PROPOZITII SUBIECTIVE, TEXTE ANALIZATE
PROPOZITII SUBIECTIVE, TEXTE ANALIZATE
Referat, Propozitii subiective, texte analizate, gramatica
1. Cine se scoala de dimineata departe ajunge.
Propozitia "cine se scoala de dimineata" arata cine face actiunea predicatului din propozitia regenta ("departe ajunge") adica indeplineste functia de subiect pe langa predicatul "ajunge", al carui subiect nu este exprimat.
Din punctul de vedere al formei, aceasta subiectiva se recunoaste usor, deoarece este introdusa prin pronumele interogativ "cine", care indeplineste functia de subiect in propozitia lui.
2. Era foarte gospodaros si-i placea sa se faca fiecare lucru cu randuiala.
[M. Sadoveanu]
Propozitia "sa se faca fiecare lucru cu randinala" este subiectiva, intrucat este ceruta de verbul impersonal "placea" fata de care indeplineste functia de subiect. Identificarea subiectivei este usurata de deprinderea de a gasi subiectul fiecarui predicat. Incercand sa gasim subiectul predicatului "placea" constatam ca verbul este impersonal si ca propozitia urmatoare tine locul de subiect.
In cazul de fata, folosirea intrebarii ce? poate deruta, orieritandu-ne catre completiva directa.
Pentru a fi completiva directa se cere ca verbul din regenta sa fie tranzitiv. Incercandu-se verificarea tranzitivitatii se improvizeaza, de obicei, un exemplu simplu, de tipul: Imi place prajitura. "Ce imi place?" "Prajitura". Deci "complement direct". In realitate toata "demonstratia" este gresita, deoarece verificarea tranzitivitatii nu s-a facut si cu ajutorul subiectului.
In exemplul improvizat, "Imi place prajitura", "prajitura" este subiect, nu complement direct. Daca nu sunteti pe deplin convinsi, puneti "prajitura" la plural si veti obtine exemplul: "Imi plac, prajiturile" unde predicatul "plac" se acorda, in mod obligatoriu, cu subiectul prajiturile.
3. Nu, domnu' nostru nu ne-a invatat niciodata din pricina ca se temea de cei mari. Ii ora drag sa ne invete.
(M. Sadoveanu).
Propozitia "sa ne invete" este subiectiva, fiindca indeplineste functia de subiect pe langa predicatul nominal din regenta. Ea se identifica odata cu identificarea predicatului si a subiectului din regenta. Pentru a afla natura predicatului "era drag" trebuie sa-l raportam la subiect si in felul acesta ne dam seama ca predicatul este nominal si, in acelasi timp, ca subiectul predicatului nominal "era drag" este propozitia subiectiva "sa ne invete".
4. Parinte — zise Bogza, gifaind iar — eu vad ca se poate intampla "sa pier". Pentru asta, fac marturisire aicea, sa se stie "ca eu am palit intr-adevar pe Nechifor Lipan si l-am pravalit in rapa", dupa cum a dovedit nevasta lui.
(M. Sadoveanu)
Propozitiile: "sa pier", ca eu am palit intr-adevar pe Nechifor Lipan si l-am pravalii in rapa" sunt subiective.
Toate sunt cerute de verbele reflexive impersonale din regente: prima, de reflexivul impersonal "se poate intampla", iar ultimele doua, de "sa se stie". Pentru identificarea tuturor acestor propozitii se acorda o grija deosebita predicatelor din regenta care pot da impresia ca sunt urmate de completive directe, deoarece raspund la intrebarea "ce?" Greselile pot fi evitate prin raportarea la subiect si prin verificarea caracterului tranzitiv sau intranzitiv al verbelor din regenta.
5. Destul ca foarte de dimineata, dumnealor, frumos gatite, impreuna cu tanarul Goe, asteapta cu multa nerabdare, pe peronul din urbea X trenul accelerat.
(I. L, Garagiale)
In acest text, analiza frazei trebuie sa tina seama de prezenta conjunctiei subordonatoare "ca", prin care se introduce o subordonata. Dat fiind ca dupa "ca" este o singura propozitie si aceasta este subordonata, suntem obligati sa cautam propozitia regenta. Inainte de "ca" se afla adverbul "destul" care capata valoare predicativa formand totodata si propozitia principala, regenta a textului.
Identificarea adverbului predicativ "destul" ne ajuta sa identificam propozitia subordonata subiectiva.
|
|
