|
Acasa » REFERATE » REFERAT GREUCEANU, REZUMAT, PETRE ISPIRESCU
REFERAT GREUCEANU, REZUMAT, PETRE ISPIRESCU
Greuceanu rezumat de Petre Ispirescu
Imparatul Rosu, mâhnit ca zmeii furasera soarele si luna de pe cer, dadu de stire ca acela care va reusi sa aduca astrii înapoi va primi pe fiica sa de sotie si va stapâni jumatate din împaratie, iar cine nu va izbuti, i se va taia capul. Multi voinici încercasera, dar fara folos.
Intr-o zi, se prezenta înaintea împaratului un voinic pe nume Greuceanu. El reusi sa-l înduplece sa lase viata celor care avusesera curajul sa se lupte cu zmeii si se hotara sa-si încerce si el norocul.
Greuceanu pleca la drum împreuna cu fratele sau si ajunsera la Faurul-Pamântului, cu care era frate de cruce. Acolo ei se sfatuirâ si plânuira ce era de facut. Faurul-Pamântului construi apoi din fier chipul lul Greuceanu si porunci sa fie tinut în foc fara încetare.
Cei doi frati ajunsera la o rascruce si hotarâra sa se desparta, nu înainte de a-si da câte o basma si de a înfige un cutit în pamânt, pentru ca primul care va reveni sa stie despre soarta celuilalt. Fratele lui Greuceanu a fost primul care se întoarse si, vazând cutitul curat, iar luna si soarele pe cer, îsi astepta cu bucurie fratele.
Greuceanu, ajungând la casele zmeilor, se transforma într-un porumbel, apoi într-o musca, si asculta discutia zmeoaicelor. Ascunzându-se sub podul ce ducea la Codrul Verde, el se lupta pe rând cu zmeul cel mic, apoi cu cel mare si îi învinse. Cu tartorul zmeilor se lupta îndelung si, fiind ajutat de un corb care îi aduse un cioc de apa dulce, reusi sa-l bage in pamânt pâna la gât. Atunci, constrâns, zmeul îi marturisi ca închisese soarele si luna în cula din Codrul Verde, degetul sau cel mic de la mâna dreapta fiind cheta Greuceanu îl ucise si elibera soarele si luna, pe care le arunca pe cer cu mare bucurie.
El se întoarse si, întâlnindu-se cu fratele sau, cumpara doi cai iuti pentru a ajunge cât mai repede la împarat.< In cale întâlnira un pâr cu fructe frumoase, o gradina înflorita si racoroasa, dar Greuceanu, cunoscând viclesugul, le lovi cu palosul si omora astfel zmeoaicele dornice de razbunare. De mama zmeoaicelor scapa dându-i chipul înrosit în foc al lui Greuceanu, pe care aceasta îl înghiti, prefacându-se într-un munte de fier. Faurul-Pâmântului îi confectiona lui Greuceanu o caruta cu trei cai din fier pe care apoi îi însufleti.
Pe drum, Greuceanu se desparti de fratele sau, pe care-l trimise la Rosu împarat sa duca vestea cea buna a sosirii viteazului. Intâlnind în drum un diavol schiop, acesta îi fura cuiul de la osie, apoi palosul si se transforma într-o stana de piatra. Greuceanu gasi cuiul si porni mai departe fara sa observe disparitia palosului în care îi statea toata puterea. Diavolul dadu palosul unui sfetnic viclean, care îsi vânduse sufletul necuratului, numai sa ia el pe fata împaratului de sotie.
Sfetnicul cel mincinos pretinse ca el izbândise în lupta cu zmeii, aducând palosul ca dovada. Imparatul îl crezu si începura pregatirile de nunta. Intre timp sosi si fratele lui Greuceanu cu vestea ca viteazul va sosi în curând.
Sfetnicul îl sfatui pe împarat sâ-l închida pe fratele lui Greuceanu ca pe un fatarnic, iar împaratul îl asculta.
Sosind la curtea împaratului Rosu, Greuceanu îsi dadu seama ca-i lipseste palosul si îsi aminti de stana de piatra. Rugându-l pe împarat sâ astepte pâna la aflarea adevarului, el se întoarse la stana de piatra. Prefacându-se într-un buzdugan de otel, eroul sfarâma stana, regasindu-si palosul.
Intorcându-se la curte, Greuceanu fu gata sa arate lumii întregi cine este, dar speriat, sfetnicul îsi ceru iertare, povestind cum cazuse în mâinile lui palosul lui Greuceanu. Plin de marinimie, viteazul îl convinse pe împarat sa-l ierte, dar acesta îl alunga din împaratie. Fratele eroului a fost eliberat si avu loc o nunta ca-n povesti.
Caracteristicile basmului
Timpul si spatiul
Basmul se plaseaza în fantastic, într-o lume în care totul este posibil. Spatiul nu este precizat, întâmplarile se petrec pe tarâmul acestei lumi, dar si pe "tarâmul celalalt". Acestea sunt la mare distanta unul de celalalt, au o înfatisare diferita, au trasaturi deosebite si se conduc dupa legi proprii.
Timpul naratiunii se plaseaza totdeauna în trecut, într-un trecut imaginar, îndepartat, când faptele sunt unice: "A fost odata ca niciodata". Nici ritmul, nici durata întâmplarilor nu pot fi precizate.
Personajele: Personajele apartin si ele acestei lumi fantastice: unele sunt înzestrate cu numeroase însusiri supranaturale, iar altele sunt personaje imaginare (zmeii, Faurul-Pamântului, diavolul schiop). Ele întruchipeaza sau sprijina binele sau râul.
Tema: Lupta dintre bine si rau
Naratiunea se bazeaza pe lupta dintre bine si rau, iar personajele simbolizeaza aceste doua modele morale opuse. Eroul reprezinta binele (cinstea, curajul, adevarul, dreptatea, generozitatea, dragostea de oameni etc). El lupta trecând peste numeroase obstacole pentru a restabili ordinea si armonia distruse sau rasturnate de adversarii sâi, care au trasaturi morale opuse (necinste, lasitate, ipocrizie, nedreptate, egoism, rautate). In final, binele învinge râul, eroul sprijinit de "ajutoare" restabileste unitatea si armonia lumii (readuce soarele si luna pe cer) si-i pedepseste pe cei vinovati. Meritele lui sunt apreciate chiar si de adversarii sai, toti se bucura de victoria obtinuta de erou.
Formule specifice basmului
Basmul contine în structura sa formule specifice:
- initiale (de început, anunta intrarea într-o lume imaginara): "A fost odata ca niciodata"
- mediane (de mijloc, semnaleaza continuarea actiunii): "Si-nainte cu poveste, ca d-aicea mult mai este", "si se luptara si se luptara pâna ce ostenira" ("zi de vara pâna-n seara"),
- finale (de sfârsit, iesirea din lumea imaginara): "si eu am încalecat pe-o sa, si va povestii d-voastra asa.
Cifrele magice
In basm, observam aparitia cifrelor magice (trei, sapte, noua): numarul zmeilor, al zmeoaicelor, al încercarilor, prin care trece eroul este de trei: "s-a dat de trei ori peste cap"; "calul zmeului s-a dat înapoi sapte pasi"; "trec peste noua mari si noua tari".
Metamorfozarea
Eroul are puterea de a se transforma, el preschimbându-se în porumbel sau musca pentru a afla planul zmeoaicelor, ori în buzdugan pentru a-si recupera palosul fermecat. Zmeoaicele s-au transformat în peri, izvoare, nor cu gândul de a-l pierde pe Greuceanu.
Basm popular
Greuceanu este o opera epica de mare întindere, în care autorul popular ne prezinta întâmplarile prin care trece eroul, reprezentând binele, în lupta sa împotriva fortelor raului. Greuceanu lupta întâi împotriva zmeilor pentru a readuce pe cer soarele si luna în împaratia împaratului Rosu. Acestea fusesera furate de "împielitatii vrajmasi ai omenirii" care locuiau pe tarâmul celalalt, "unde-si întarcase dracul copiii".
In drumul de întoarcere, Greuceanu îi înfrunta pe diavolul schiop si pe sfetnicul necinstit. Acesta din urma, recurgând la minciuna si viclesuguri, intra în posesia palosului fermecat al eroului, dându-se drept Greuceanu, si îi ceru împaratului recompensa promisa. Eroul lupta astfel împotriva minciunii, pentru dezvaluirea adevarului si izbândeste.
Este un basm popular fiindca are toate trasaturile folclorului: caracter anonim, oral, colectiv si sincretic.
Semnificatia operei
Binele învinge raul, adevarul învinge minciuna si generozitatea triumfa în final.
Realizarea artistica
Fiind o opera populara, basmul Greuceanu are atributele literaturii populare, în primul rând caracterul oral.
Oralitatea stilului reprezinta o particularitate artistica importanta realizata prin modalitati specifice:
a} expresii populare, proverbe, zicatori: "vezi ca nu toate mustele fac miere"; "unde-si întarcase dracul copiii";
b} dialog, cu forme verbale inverse: "Spune-mi-vei ori nu, eu tot le voi gasi..."
c} interjectii (onomatopeice):"... si când la treaba, hât în sus, hât în jos..."
d} formule specifice basmului: "mersera cale lunga si mai lunga..."
Expresivitatea basmului este realizata si prin utilizarea de catre autorul anonim a unor figuri de stil sugestive, specifice basmului.
Figuri de stil
Comparatia: "mergeau repede ca vântul si lin ca gândul..."
Personificarea: "Auzind corbul aceste cuvinte, aduse lui Greuceanu un cioc de apa dulce..."
Inversiunea (formelor verbale): "capul retezati-l-voi."
Hiperbola: "se zguduiau unul pe altul de se cutremura pamântul..."
Moduri de expunere
Naratiunea se îmbina cu descrierea si dialogul, utilizându-se limba populara, vie si expresiva continând: arhaisme (ogurliu, ravas), regionalisme (cula, fauriste), expresii populare.
Caracterizarea lui Greuceanu
Greuceanu întruchipeaza cele mai alese însusiri, fiind eroul salvator, un ideal de vitejie, cinste si generozitate. Trei dintre calitatile sale (credinta în Dumnezeu, vitejia si însusirea de a vorbi frumos) sunt prezentate direct, de catre autor, înca de la început: "îsi lua inima în dinti, încumetându-se cu voia lui Dumnezeu si pe voinicia sa", "era si mester la cuvânt Greuceanu nostru". Generozitatea sufletului sau îl îndeamna, auzind despre hotarârea împaratului Rosu de a-i osândi la moarte pe cei care nu reusisera în încercarea lor, sa mearga la acesta pentru a-l convinge sa le crute viata. Puterea sa de convingere îl îndupleca pe împarat. Cu tarie, stapânire de sine si curaj, îsi asuma riscul de a se sacrifica pentru fericirea oamenilor. Gândul acesta de a ajuta oamenii îl face sâ-si încerce norocul si puterile si nu rasplata promisa de împarat: "fie marite împarate, chiar de-as sti ca voi pieri, tot nu ma voi lasa pâna ce nu voi aduce la bun sfarsit sarcina ce-mi iau de buna-voia mea."
Frate bun si prieten de nadejde, Greuceanu porneste la drum cu fratele sau la care tinea sincer. Prietenia care îl leaga de Faurul-Pâmântului, fratele sau de cruce", este adevarata si îl ajuta în momente grele. Prin agerimea mintii ei izbutesc sa-i vina de hac zmeoaicei, cu ajutorul planului urzit împreuna.
In final, el reuseste sâ-si demonstreze adevarata identitate, in ciuda viclesugului sfetnicului necinstit. Mai mult, voinicul se arata iertator si omenos, convingându-l pe împarat sâ-l ierte pe sfetnic. Greuceanu râmâne un simbol al binelui, asa cum si l-a imaginat poporul.
|
|
