|
Acasa » REFERATE » REFERAT BOLILE TRANSMISIBILE, CONTAGIOASE
REFERAT BOLILE TRANSMISIBILE, CONTAGIOASE
Referat, Bolile transmisibile, boli contagioase
Diversele manifestari ale procesului infectios, nu explica de ce unele boli infectioase sunt molipsitoare (contagioase, transmisibile), in timp ce altele nu se transmit la cei din jur, desi în ambele cazuri boala este provocata de patrunderea si multiplicarea unui microb in organism.
Se stie, de pilda, ca scarlatina, produsa de o bacterie denumita streptococ, este foarte contagioasa, in timp ce alte infectii streptococice — cum ar fi erizipelul, febra puerperala etc. — sunt mult mai putin contagioase.
Rezulta de aici ca sfera notiunii de "boala infectioasa" este mai larga, deoarece cuprinde, atat bolile denumite in mod obisnuit "contagioase", cat si cele in care transmiterea din aproape in aproape nu este cunoscuta. In practica este foarte greu sa se traga o linie de demarcatie precisa intre bolile infectioase, transmisibile si cele netransmisibile.
Intr-adevar, o arsura a pielii care se infecteaza cu un anumit germen (stafilococ, de exemplu) nu reprezinta teoretic o sursa de tranismitere a infectiei respective la alte persoane. Totusi, daca in aceeasi incapere cu bolnavul care are aceasta arsura infectata se afla o persoana in varsta cu o reactivitate slaba a organismului, de multe ori stafilococii de pe plaga primului bolnav, antrenati in aer cu prilejul pansamentelor, se pot localiza in plamanul celui de-al doilea si provoca o pneumonie grava.
De aceea este mai logic sa se vorbeasca despre boli infectioase, fiind stiut ca transmisibilitatea infectiei este in functie nu numai de natura microorganismului care a produs boala, dar si de receptivitatea celor din jur, caile de patrundere a agentului patogen in organism etc.
Pentru ratiuni de lupta antiepidemica si tinand seama de potentialul de transmitere a fiecarei boli infectioase in parte, legislatia sanitara in vigoare se preocupa in special de prevenirea si combaterea bolilor contagioase.
Bolile transmisibile au fost împartite în doua grupe (A si B). Cele din grupa A se declara individual pe o fisa speciala, iar bolnavii respectivi sunt internati obligatoriu în spital; cele din grupa B sunt declarate numeric, iar internarea în spital este obligatorie numai daca medicul o considera necesara (în caz de evolutie grava, complicatii etc).
Receptivitatea fata de bolile transmisibile fiind o receptivitate de specie, teoretic orice om care vine în contact cu agentul patogen al unei asemenea boli ar trebui sa se îmbolnaveasca, iar epidemiile sa realizeze o succesiune continua.
In realitate însa, datorita particularitatilor de reactivitate a organismului uman (legate de varsta, alimentatie etc.) si, mai ales, a introducerii unor masuri eficiente de prevendcre si combatere, o serie de boli transmisibile au fost lichidate sau sunt pe cale de lichidare.
Aparitia si desfasurarea epidemiilor sunt conditionate deci nu numai de factorii naturali, dar si de factorii sociali, care duc la stabilirea unui echilibru între o colectivitate receptiva si mediul în care aceasta vietuieste. Daca pe vremuri se atribuia un rol esential factorilor naturali si în special celor sezonieri în explicarea naturii si cauzei epidemiilor, astazi se considera ca rolul precumpanitor îl detin factorii social-economici: conditiile de trai ale populatiei (alimentatia, îmbracamintea etc.) precum si modul de organizare a mâsurilor de lupta antiepidemica.
Astfel, de exemplu, tifosul exantematic facea în trecut ravagii, mai ales iarna, datorita conditiilor favorizante înmultirii paduchilor (numai între anii 1914 si 1916 au murit în tara noastra 800 000 de oameni de tifos exantematic). In anii regimului democrat-popular, cresterea nivelului de trai, material si cultural al populatiei a determinat reducerea la cifre minime a raspandirii paduchilor. La aceasta se adauga numeroasele actiuni de combatere a parazitismului prin insecticide de contact, fapt care a dus tifosul exantematic, în tara noastra, la prag de lichidare. Este un exemplu elocvent care subliniaza importanta precumpanitoare a factorului social într-o boala în care se considera ca ar predomina ca însemnatate elementul natural (sezonier), favorabil înmultirii paduchilor.
Variola a disparut din tara noastra de mai multe decenii, datorita vaccinarii antivariolice obligatorii a întregii populatii, iar poliomielita este de asemenea pe cale de a fi lichidata, în tarile subdezvoltate, prin vaccinarea în masa a populatiei în varsta sub 30 de ani.
Numeroase boli, denumite în trecut pestilentiale (ciuma, holera), au fost treptat eliminate din tarile dezvoltate din punct de vedere economic, actualmente înregistrandu-se cazuri de îmbolnavire numai în regiunile globului în care colonialismul sau urmarile sale frâneaza adoptarea masurilor corespunzatoare de prevenire si combatere. Un exemplu elocvent din acest punct de vedere îl reprezinta malaria, care continua sa bântuie epidemic (peste 200 000 000 de îmbolnaviri anuale) în tarile slab dezvoltate din punct de vedere economic — colonii si foste colonii — în timp ce, în tara noastra, ca urmare a masurilor luate de regimul democrat-popular, malaria este, practic, eradicata. Fata de câteva sute de mii de îmbolnaviri, cat se înregistrau anual în anii 1930— 1940, în ultimii ani s-au semnalat doar câteva cazuri, si acestea prin recaderea bolii la fostii bolnavi si nu prin transmitere naturala (întepatura de tântari) a bolii.
Introducerea, la noi în tara a masurilor de prevenire si în special a vaccinarilor a redus foarte mullt numarul de îmbolnaviri si în cazul altor boli (difterie, tetanos, tuberculoza, febra tifoida etc.).
Bolile pentru care nu s-au descoperit înca vaccinuri cu aplicare în masa (este vorba în ispecial despre infectiile produse de virusuri: hepatita epidemica, rujeola, gripa si alte infectii ale cailor respiratorii) continua sa evolueze epidemic, an de an, afectand o anumita parte a populatiei si în special copiii.
Pentru prevenirea acestor boli transmisibile, în unele cazuri se pot folosi cu multa eficacitate vaccinurile existente, cum ar fi cele care protejeaza de tetanos, difterie, tuse convulsiva, tuberculoza, poliomielita etc. Chiar si în cazul în care nu dispunem de asemenea mijloace de lupta, prevenirea multor boli contagioase este posibila daca se cunosc caile lor de transmitere si se iau masurile corespunzatoare de aparare a organismului susceptibil.
Rezulta din cele de mai sus ca epidemiile nu sunt un fenomen biologic inevitabil, procesul epidemic fiind influentat, în cel mai înalt grad, de factorii social-economici si masurile organizatorice de prevenire si combatere.
In esenta, transmisibilitatea unei boli presupune interventia a trei factori:
- o sursa de infectie ;
- anumite cai de transmitere a bolii;
- existenta urnei populatii receptive la infectie.
|
|
