|
Acasa » REFERATE » REFERAT DESPRE IMPARATIA CERURILOR, PARABOLA
REFERAT DESPRE IMPARATIA CERURILOR, PARABOLA
Referat despre "Imparatia Cerurilor" parabola
Pilda care urmeaza face parte din capitolul 13, versetele 24-30, din Sfânta Evanghelie dupa Matei, unde figureaza drept sapte pilde despre împaratia cerurilor.
Continutul ei se poate rezuma usor: un rauvoitor a semanat pe ascuns neghina în ogorul însamântat cu grâu, iar stapânul refuza ca neghina sa fie smulsa pâna la seceris, când va fi si arsa.
Semnificatia grâului, a neghinei si a secerisului este dezvaluita de Iisus, la cererea ucenicilor lui (versetele 37-43): cel ce seamana este Fiul Omului, Tarina este lumea, samânta cea buna sunt fiii împaratiei; iar neghina sunt fiii celui rau. Dusmanul care a semanat-o este diavolul; secerisul este sfârsitul lumii, iar seceratorii sunt îngerii. Si, dupa cum se alege neghina si se arde în foc, asa va fi la sfârsitul veacului. Trimite-va Fiul Omului pe îngerii Sai, vor culege din împaratia Lui toate smintelile si pe cei ce fac faradelegea, si-i vor arunca pe ei în cuptorul cu foc; acolo va fi plângerea si scrâsnirea dintilor. Atunci cei drepti vor straluci ca soarele în împaratia Tatalui lor. Cel ce are urechi de auzit sa auda.
Dincolo de aspectul religios al semnificatiei parabolei, ea exprima — asa cum precizeaza autorii manualului — "ideea unei posibile convietuiri a celor buni cu cei rai, urmarind ca firul vietii sa-i separe pe unii de altii".
De data aceasta textul contine-evident — trasaturile parabolei. Un adevar general, abstract (existenta oamenilor buni, dar si rai, posibilitatea convietuirii lor) este prezentat prin asemanarea lui cu niste fapte reale (semanatul grâului, apoi al neghinei, refuzul plivitului). Valoarea morala se desprinde din îndemnul la fapte bune, la toleranta, la sinceritate si adevar.
Si sub aspect stilistic se remarca trasaturile specifice parabolei nu numai prin prezenta simbolurilor care au la baza o comparatie, ci si prin îmbinarea vorbirii directe cu cea indirecta, prin prezenta unor forme arhaice ("vrajmas", Jitnita", "dar" , "asadar", "deci" etc.), de vocativ sau imperativ.
|
|
