|
Acasa » REFERATE » SFARSIT DE TOAMNA REFERAT
SFARSIT DE TOAMNA REFERAT
Referat "Sfarsit de Toamna" de Vasile Alecsandri
[Apartenenta operei la genul liric, specia literara pastel]
"Oaspetii caselor noastre, cocostârci si rândunele,/ Parasit-au a lor cuiburi si-au fugit de zile rele;/ Cârdurile de cocoare, însirându-se-n lung zbor,/ Pribegit-au urmarite de al nostru jalnic dor./Vesela, verde câmpie acu-i trista, vestejita;/ Lunca, batuta de bruma, acum pare ruginita;/ Frunzele-i cad, zbor în aer si de crengi se dezlipesc /Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc./
Din tuspatru parti a lumei se ridica-nalt pe ceruri,/ Ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri./ Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori/ Trece-un cârd de corbi iernatici prin vazduh cronicatori.../Ziua scade, iarna vine, vine pe crivat calare!/Vântul suiera prin hornuri raspândind înfiorare/Boii rag, caii râncheaza, câinii latra la un loc,/Omul, trist, cade pe gânduri si s-apropie de foc."
Vasile Alecsandri [1818 - 1890], reprezentant de seama ai generatiei de scriitori de la mijlocul secolului trecut, a abordat, în creatia sa, o mare varietate de specii literare, între care un loc aparte îl ocupa pastelurile, al caror creator este.
"Pastelul este creatia lirica în versuri, în care este descris un tablou de natura, iar poetul îsi exprima în mod direct sentimentele traite în fata peisajului zugravit."
n pastelurile sale, Vasile Alecsandri ilustreaza natura cu toate frumusetile ei, în toate anotimpurile, realizând un adevarat calendar în versuri.
Titlul "Sfârsit de toamna" sugereaza aspectele specifice si transformarile pe care le sufera natura în acest anotimp. Enumerarea elementelor care o compun este însotita de tristetea poetului. Cocostârci si rândunele, parasindu-si-cuiburile, fug de "zile rele", cârdurile de cocori sunt urmarite "de al nostru jalnic dor", "vesela verde câmpie" este acum "trista, vestezita", "lunca batuta de bruma acum pare ruginita", "nouri negri plini de geruri" se ridica înspre cer "din tuspatru parti a lumei", "soarele iubit s-ascunde", iar cârdul "de corbi iernatici", "croncanitori", va trece prin vazduhul rece.
Structura, semnificatii, mijloace artistice.
Poezia "Sfârsit de toamna" de Vasile Alecsandri este alcatuita din patru catrene si îmbina descrierea naturii cu trairile interioare ale poetului.
Elementele din natura care contureaza anotimpul toamna si asupra carora se opreste poetul apartin atât spatiului terestru -pasarile, câmpia, lunca - cât si celui cosmic - cerul, norii, soarele.
Descrierea naturii si exprimarea sentimentelor sunt construite în mod gradat.
In prima strofa sunt surprinse elemente ce fixeaza timpul -sfârsitul toamnei - "Oaspetii caselor noastre" - pasarile calatoare - au plecat deja, fapt sugerat prin folosirea verbelor la timpul perfect compus - "parasit-au", "au fugit", "pribegit-au" - si prin epitetul personificator "zile rele". Ultimul vers al acestei strofe subliniaza în mod direct sentimentul de tristete de care este cuprins sufletul poetului si pe care acesta îl exprima printr-un epitet în inversiunea "jalnic dor".
In urmatoarele doua strofe, poetul se opreste asupra aspectelor din natura ce sugereaza degradarea ei în acest moment al anotimpului toamna. Pentru a fi mai sugestiv, Alecsandri foloseste antiteza dintre aspectul naturii în timpul verii si cel de acum, pe care o realizeaza cu ajutorul epitetelor personificatoare: "vesela" - "trista"; "verde"- "vestezita", care au rolul de a umaniza natura Insusirile omenesti atribuite "se ridica [...] nouri negri"; "soarele [...] s-ascunde". Atmosfera apasatoare de toamna are o puternica rezonanta în sufletul poetului, provocându-i un sentiment de profunda tristete, pe care îl comunica in mod direct prin intermediul eului liric.
Caderea frunzelor îl îndeamna la meditatie si, facând o comparatie între viata omului si ciclul naturii, el aseamana desfrunzirea crengilor cu pierderea iluziilor: "Frunzele-i cad, zbor în aer si de crengi se dezlipesc / Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc".
In strofa a treia, tristetea poetului se transforma în teama, deoarece acum cerul este coplesit de prezenta amenintatoare a norilor "plini de geruri", iar comparatia "ca balauri din poveste" accentueaza atmosfera înfricosatoare cauzata de apropierea iernii. Regretul dupa zilele însorite este redat prin epitetul "soarele iubit". Spatiul cosmic este dominat de culoarea neagra, fiind sugerat prin epitetul cromatic "nouri negri" si prin prezenta cârdului de corbi, care anunta moartea naturii.
Apropiata sosire a iernii, care este prezentata în ultima strofa printr-o personificare dublata de o repetitie - "iarna vine, vine pe crivat calare" - este anuntata de vântul care "suiera prin hornuri raspândind înfiorare". Toate fapturile sunt speriate: "Boii rag, caii râncheaza, câinii latra la un loc". Spaima din natura cuprinde si sufletului omului, care, "trist, cade pe gânduri si s-apropie de foc".
Imaginea toamnei este conturata atât prin imagini vizuale, cât si prin imagini auditive. Versurile lui Alecsandri aduc în fata ochilor cititorilor, prin epitete cromatice, culorile specifice acestui anotimp: de la verde-galbui - "Vesela verde câmpie acu-i trista, vestezita", la ruginiu - "Lunca [...] pare ruginita" si gri-negru - "nouri negri", creând imagini vizuale
.
Cârdul de corbi "croncanitori", vântul care "suiera prin hornuri", boii, caii si câinii, care-si manifesta spaima în mod specific, impresioneaza auzul si se constituie în imagini auditive.
Tabloul nu este lipsit de miscare. Imagini motorii se întâlnesc în toate strofele si sunt conturate prin verbe de miscare sugestive: "cârdurile de cocoare însirându-se-n lung zbor", "Frunzele-i cad, zbor în aer", "se ridica-nalt pe ceruri [...] nouri negri", "Soarele iubit s-ascunde", "Trece-un cârd", "Omul [...] s-apropie de foc" si sunt realizate, mai ales, cu ajutorul personificarilor.
Prin multitudinea si varietatea mijloacelor artistice folosite - în ciuda trecerii timpului - pastelul "Sfârsit de toamna" impresioneaza profund cititorul, iar dovada stau formele de limba caracteristice epocii în care a scris Alecsandri.
Prozodia. Poezia are ritm trohaic, rima este împerecheata, iar versurile lungi, specifice pastelurilor lui Alecsandri, au masura de 15-16 silabe.
"Deoarece este o opera literara în versuri, în care este descris un tablou din natura prin intermediul caruia autorul îsi exprima în mod direct sentimentele, poezia "Sfârsit de toamna" de Vasile Alecsandri este un pastel".
|
|
