|
Acasa » REFERATE » VIATA PE PAMANT, MEDIUL INCONJURATOR
VIATA PE PAMANT, MEDIUL INCONJURATOR
Viata pe pamant referat, mediul inconjurator
Mica sfera rotitoare pe care traim prezinta cinci invelisuri diferite: in partea superioara, unul usor, gazos atmosfera, altul apos hidrosfera (mari, lacuri, rarui, ape freatice si ghetari), si al treilea pietros litosfera (solul, scoarta terestra si rocile pana la adancimea de 1 200 km). Tot ce este ascuns sub scoarta terestra, in maruntaiele inaccesibile ale planetei, se numeste centrosfera. Al cincilea invelis este biosfera, sau zona vietii, prin ea intelegandu-se partile primelor trei invelisuri populate de fiinte vii.
Domeniile vietii sunt destul de restranse, mai ales in comparatie cu intreaga masa a Pamantului.
In adancul litosferei, fiintele vii patrund, probabil, doar pana la adancimea de 3 km: aici au fost descoperite coloniile unor bacterii termorezistente (capabile de a supravietui la temperaturi de aproximativ 100 de grade) si anaerobe (nu extrag oxigenul din aer sau din apa, ci din diferiti oxizi).
Hidrosfera (mari, oceane si ape dulci) este impanzita de viata pe toata intinderea ei, de la suprafata si pana in abisul oceanului posomorat, rece si mut.
Pana nu de mult se credea ca adancurile marilor nu sunt locuite. Astazi se spune ca uscatul este un desert lipsit de viata in comparatie cu marea. Cea mai mare adancime la care au fost descoperite fiinte vii este de 10 236 m [stabilita in Oceanul Pacific, in 1952 de catre expeditia daneza de pe vasul "Galateea". Adancimea maxima cunoscuta pana in prezent este de 11 030 m (fosa Marinelor din Oceanul Pacific). Rezulta deci ca viata umple pana la fund apele sarate ale planetei noastre.
In atmosfera, limita superioara a biosferei nu a fost stabilita cu precizie. Intinderea ei depinde de doi factori primordiali: apa (fara care viata ar fi imposibila) si radiatia cosmica, care in doze mari ucide tot ce este viu. Se presupune ca cele mai putin favorabile conditii de viata se sfarsesc in asa-numita ozonosfera, la inaltimea de aproximativ 20-25 km. Totusi, la limita inferioara a acestei zone (la 20 km deasupra solului) se mai intalnesc in aerul rarefiat bacterii si spori de ciuperci.
Unii oceanologi presupun ca toti pestii marini, balenele, molustele, crabii si spongierii, intregul bentos, necton si plancton, adica toate vietatile ce se tarasc pe fundul oceanului, inoata sau plutesc pe valuri, cantaresc aproximativ 32,5 de miliarde de tone. Biomasa, sau greutatea vie a vietuitoarelor uscatului, este de 10 miliarde de tone.
Rezulta deci ca pentru a cantari (imaginar, fireste) intreaga populatie animala a planetei noastre, ar fi necesara o greutate de 32,5 de miliarde de tone. Dupa toate probabilitatile, in mare si pe uscat plantele sunt de 130 de ori mai numeroase: aproximativ 40 de trilioane de tone (cifrele sunt, evident, aproximative. Ele indica doar o anumita ordine de marime, de altfel foarte diferita de la autor la autor).
Daca substanta vie a biosferei s-ar repartiza uniform pe suprafata Pamantului, la fiecare metru patrat de suprafata ar reveni aproximativ 18 kg de masa vegetala si 140 g de masa animala.
In apa marii, arena vietii este cea mai larga, biosfera avand aici grosimea maxima, intrucat oceanul este populat de la suprafata pana la fund, iar animalele (uneori pana la 77 000 000 pe metrul cub!) putandu-se intalni pana la adancimea de 3,6 sau chiar 10 km.
In litosfera, "adancimea" arealelor de viata este cu desavarsire neansemnata. Doar bacteriile pot supravietui in maruntaiele Pamantului pana la adancinea de cativa km.
Pe uscat traiesc insa un numar urias de fiinte, de o diversitate infinita. Ele misuna peste tot. S-a calculat, de pilda, ca pe o mica suprafata de pasune (de marimea unei batiste) din apropierea Leningradului se lupta pentru viata 3 000 de animale diferite, indeosebi insecte. Pe stancile din Novaia Zemlea, de pilda, clocesc si scot pui 4 000 000 de alce (Uria). Iar in Finlanda cuibaresc aproximativ 32 000 000 de perechi de pasari. In Anglia, numarul pasarilor este de doua ori mai mare. In S.U.A., numai vrabiile (dupa calcule aproximative) ajung la 150 000 000. Numarul total al pasarilor care cuibaresc in S.U.A. este de aproximativ 5,5 miliarde.
Specialistii presupun ca pe glob traiesc in prezent cel putin 100 de miliarde de pasari. Daca socotim greutatea medie a fiecarei pasari la 20 g (intrucat cele mai multe sunt pasarele cantatoare mici), vom obtine o biomasa egala cu 2 000 000 de tone.
Cat de numeroase pot fi uneori stolurile de pasari ne demonstreaza istoricul porumbeilor migratori (Ectopistes migratorius) din America de Nord.
Cand apareau aceste stoluri, Soarele se intuneca si se lasa un untuneric greu ca de eclipsa; excrementele pasarilor cadeau din cer ca fulgii de zapada, vuietul aripilor amintea suierul unui uragan. Intr-un asemenea stol s-au numarat odata 2 230 272 000 de porumbei.
Totusi, pasarile sunt departe de a fi cei mai numerosi locuitori ai uscatului; principala masa a substantei vii o alcatuiesc, dupa cat se pare, insectele, acarienii, paianjenii si viermii tericoli. Ramele, de pilda traiesc intre 16 (padure de pin) si 600 (gradina de legume) pe metrul patrat de sol. Tinand seama ca ramele se intalnesc in toate tarile, cu exceptia celor foarte secetoase si foarte reci (desi unele specii au fost gasite si in zona gurilor fluviului Lena), in medie 20 pe metrul patrat, rezulta ca pe intregul glob traiesc aproximativ 2 cvadrilioane (2. 10/15) de viermi. Am exclus din calcul Antarctida, insulele arctice si teritoriile ocupate de pustiuri si de tundra sau acoperite de ghetari.
Admitand ca fiecare rama cantareste cel putin o jumatate de gram, rezulta ca biomasa tuturor acestora de pe Pamant este egala cu un miliard de tone, adica cu a saptezecea parte din intreaga substanta animala ipotetica a planetei. Cantitatea ramelor este de o mie de ori mai mare decat a pasarilor (ca greutate, nu ca numar de exemplare). Aceasta cifra este, probabil, apropiata de adevar, intrucat numerosi oameni de stiinta considera ca ramele si rudele lor mai mici oligochete si nematode reprezinta cele mai numeroase fiinte vii de pe Pamant, netinand seama, bine-inteles, de microorganisme, care intr-un singur gram de sol de padure se afla in numar de 25 000 000. In apa marii, in fiecare centimetru cub de plancton, numai bacteriile ajung la 20 000 000.
In anumiti ani favorabili, unele insecte apar in "hoarde" in arena vietii, rivalizand prin numarul lor cu legiunile de viermi care sapa neobosit pamantul sub picioarele noastre. Un exemplu il constituie lacusta. Nori de lacuste intuneca cerul, cantarind cateodata mii si chiar milioane de tone.
Un alt exemplu: afidele. Zoologii nu sunt matematicieni de frunte, dar au reusit totusi sa calculeze ca descendentii unui singur paduche de frunza ar acoperi in decurs de un an intregul pamant intr-o masa colcaitoare si compacta: fiecare paduche de frunza poate da nastere in rastimp de zece luni la 17 000 de octilioane de alti paduchi (17 000 000 000 000 000 000 000 000 000). Avem norocul ca in natura afidele au numerosi dusmani, care le distrug fara mila, si, oricat de mult s-ar inmulti afidele, ele nu ajung nici la jumatate din inspaimantatoarea cifra de mai sus.
|
|
