|
Acasa » REFERATE » VIZITA CARACTERIZAREA LUI IONEL
VIZITA CARACTERIZAREA LUI IONEL
Referat "Vizita" de Ion Luca Caragiale
Caracterizarea lui Ionel
In schiţele sale, I.L.Caragiale creează o galerie de tipuri umane reprezentative pentru societatea contemporană lui.
Opera literară "Vizită" ilustrează copilul prost crescut, rezultatul dezastruos al unei educaţii bazate pe răsfăţ şi pe şantaj sentimental.
Ionel este personajul principal, individual şi imaginar al acestei schiţe. Aparţine unei familii burgheze şi este caracterizat în mod direct de către autor, care-i realizează portretul fizic prin descriere, ca fiind "un copilaş foarte drăguţ de vreo opt anişori", "îmbrăcat ca maior de roşiori în uniformă de mare ţinută".
Portretul său moral este realizat prin caracterizare indirectă şi se conturează din mediul în care trăieşte, din faptele şi vorbele sale, cu ajutorul dialogului şi al naraţiunii.
Trăsăturile de caracter încep să se evidenţieze de la începutul vizitei. Neastâmpărat, este gata să răstoarne maşina de spirt cu care jupâneasa făcea cafea, ignorând sfaturile acesteia. Neascultător, nu răspunde decât târziu apelurilor mamei şi dovedeind lipsă de respect, face - în prezenţa musafirului - o gălăgie infernală cu trâmbiţa şi toba pe care le alesese dintr-o grămadă de jucării împrăştiate "pe două mese, pe canapea, pe foteluri şi pe jos", ceea ce dovedeşte că era dezordonat.
Deşi oaspetele venise să-l felicite şi-i adusese un dar, copilul se dovedeşte arogant şi obraznic şi faţă de acesta: îi întrerupe replica, îl tutuieşte, îi varsă dulceaţă în şoşoni şi chiar îl opărăşte cu cafea, pătându-i în acelaşi timp pantalonii "de vizită",culoarea oului de raţă". Lipsa de educaţie dovedită prin toate manifestările este evidentiata si prin faptul ca mananca dulceata direct din chesea, se serveşte, fără să ceară permisiunea, din ţigaretele vizitatorului şi chiar îi cere, cu impertinenţă acestuia, foc.
Obişnuit să facă numai ce vrea, nu respectă niciodată îndemnurile mamei, ci se opreşte dintr-o acţiune pentru a începe alta şi mai deranjantă.
Lipsa de inteligenţă a copilului, dovedită prin felul în care se joacă ar putea fi confirmată şi prin felul de a vorbi, replicile sale fiind doar în număr de patru: "- Maior!...", "- Inainte mers!", "- Da'tu de ce tragi?", "Viu acu!" şi acelea lipsite de consistenţă.
"Vorbirea şi întregul comportament al lui Ionel contrazic parerea mamei, care îl consideră "deştept".
Atitudinea vizitatorului, personaj-narator, se modifică pe măsură ce se derulează faptele narate. Simpatia iniţială, sugerată prin diminutivele "copilaş", "băieţelul", "maioraşul" se diminuează, iar personajul este numit "maiorul" sau "domnul maior".
Ionel întruchipează pe copilul răsfăţat, provenit dintr-o familie înstărită, căruia mama îi face "educaţie" fără a se pricepe.
In creionarea acestui personaj, autorul foloseşte ironia, comicul de situaţie şi de limbaj, pentru a sugera atitudinea sa critică.
|
|
