|
Acasa » REFERATE » PLUMB REFERAT
PLUMB REFERAT
Referat "Plumb" de George Bacovia
Simbolismul este un curent literar aparut în Franta la sfârsitul secolului al XIX-lea si raspandit apoi,in toate literaturile europene,care,considerand lumea reala drept un ansamblu de siboluri,cauta in poezie,sa interpreteze semnificatiile profunde ale lumii,prin intuirea acestor simboluri ca reactie împotriva romantismului si parnasianismului.Precursor al simbolismului în Franta este considerat Charles Baudelaire, prin volumele de versuri "Les fleurs de mal"-"Florile raului"- si "Les Corespondeces"-"Corespondente"-.
În România, simbolismul a aparut sub patronajul revistei "Literatorul" a lui Alexandru Macedonski, care s-a evidentiat mai ales ca teoretician al acestui curent si mai putin ca poet simbolist. Reprezentantii români ai simbolismului au fost :Dimitrie Angel,George Bacovia,Ion Minulescu,Traian Demetrescu etc.
Tema generala a poeziilor simboliste o constituie conditia nefericita a poetului într-o societate meschina, superficiala,incapabila sa înteleaga si sa aprecieze nivelul artei adevarate. Raportul dintre simbol si eul poetic nu este exprimat, ci sugerat, deci sugestia este o modalitate obligatorie a simbolismului. Poezia simbolista exprima numai atitudini poetice sau stari sufletesti specifice acestui curent literar: angoasa, oboseala psihica, disperarea, apasarea sufleteasca, nevroza, toate fiind însa sugerate, fara a fi numite.
George Bacovia-1881-1957-, pe numele sau adevarat George Vasiliu, s-a nascut în sptembrie 1881 la Bacau.Pseudonimul de Bacovia îl împrumuta de la numele roman al orasului Bacau. Temele fundamentale ale liricii bacoveniene sunt lumea orsului de provincie, a târgului sufocant, singuratatea,[natura bacoviana], care este de fapt o stare de spirit, iubirea si moartea.
Poezia"Plumb" de George Bacovia este o arta poetica simbolista. Conceptul de arta poetica exprima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a unui autor, si despre misiunea artei sale in univers, într-un limbaj literar care-l personalizeaza.
"Dormeau adânc sicriele de plumb
Si flori de plumb si funerar vestmânt-
Stam singur în cavou...si era vânt...
Si scârtâiau coroanele de plumb
Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, si-am început sa-l strig
Stam singur lânga mort... si era frig...
Si-i atârnau aripile de plumb."
Poezia "Plumb" de G. Bacovia deschide volumul de debut, cu acelasi nume, aparut în 1916. Poezia se înscrie în universul liric specific bacovian, al"atmosferei de plumb", în care pluteste obsesia mortii si disparitia fiintei organice.
Tema poeziei o constituie conditia de damnat a poetului, într-o societate meschina, care nu-l întelege, o societate superficiala, neputincioasa sa aprecieze si sa înteleaga valoarea artei adevarate. Ideea exprima starea de melancolie, tristete, solitudine a poetului care se simte încatusat, sufocat spiritual în aceasta lume care-l apasa, în care se simte închis definitiv, fara a avea vreo solutie de evadare.
Titlul poeziei este simbolul plumb, care are drept corespondent în natura metalului,greu, de neclintit,care sugeraza stari sufletesti greu de suportat,apasare,monotonie,chiar sonoritatea surda a cuvantulu care este alcatuit din patru consoane si o singura vocala,sugereaza ingradirea spatiului existential,fara solutii de iesire.
Poezia este alcatuita din doua catrene, fiind prezente doua planuri ale existentei:
- Unul exterior sugerat de cimitir, cavou, vesmintele funerare si unul interior sugerat de sentimentul de iubire care-i provoaca poetului disperare, nevroza, deprimare, dezolare.
Strofa întâi exprima simbolic spatiul închis, sufocant, apasator în care traieste poetul, ce poate fi societatea, mediul, propriul suflet, propria viata, destinul sau odaia. Repetarea simetrica a simbolului "plumb", plasat ca rima la primul si ultimul vers al strofei întâi sugereaza apasarea sufleteasca, neputinta poetului de a evada din aceasta lume obositoare, stresanta, sufocanta.
-Strofa a doua a poeziei ilustreaza mai ales spatiul poetic interior, prin metafore ca: sentimentul de iubire care "dormea întors", sugerând disperarea poetului, "strig", într-o solitudine morbida, "stam singur lânga mort", dragostea nefiind înaltatoare, ci dimpotriva, este rece, "frig" si fara nici un fel de perspective de împlinire, "atârnau aripile de plum",unde din nou este exprimata neputinta de a iesi din acele stari apasatoare in care se simtea incatusat..
Poezia "Plumb" este o confesiune lirica, Bacovia exprimându-si starile prin marcile persoanei I singular în sintagma "stam singur", care se regaseste simetric la începutul versului al treilea din fiecare strofa.
Alte simboluri sunt verbele auditive a caror sonoritate stridenta, enervanta sugereaza disperare, tristete: "sa strig". Imperfectul verbelor sugereaza lipsa oricaror stari optimiste, starile interioare ale poetului fiind proiectate în vesnicie, eternitate, actiunea lor neavând finalitate. Cromatica este numai sugerata în aceasta poezie, prin prezenta elementelor funerare: vesminte, flori, coroane si plumb.
Impresionat de valoarea certa a poziilor bacoveniene incluse în volumul "Plumb", Alexandru Macedonski publica în revista "Flacara" epigrama:
"Lui G. Bacovia":
-"Poete scump, pe frunte porti mândre foi de laur
Caci singur, pâna astazi, din plumb facut-ai aur".
|
|
